Casa memorială Nicolae Grigorescu, simbol al Muncipiului Câmpina

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru generaţiile de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.

Casa memorială din Câmpina, stă de strajă peste vremi alături de Castelul Iuliei Hașdeu făcând parte din patrimoniul național.

Exteriorul casei este dominat de terasa de lemn care se întinde pe toata lungimea etajului, imprimându-i un aer cald si intim si amintind de foisoarele caselor taranesti românesti. Terasa este sprijinita de console elegante de lemn.

Intrând în hol, te surprinde caldura atmosferei – care te va însoti pe parcursul întregii case. Scara de lemn te îmbie spre etaj.

Sub casa scarii este amenajat un colt exotic (foto 1) format din lucrari de factura orientala, colectionate de pictor în Istanbul în 1873: covoare, arme, vase, masute si cutii pentru pastrarea diferitelor obiecte de pret, vesminte, papucei, o narghilea.

Asezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist într-un tablou surprinzator, plasat de muzeografi în acest spatiu. Este vorba despre pictura plasata pe peretele din stânga al holului. 

Jumatate din compozitie este figurata foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX – lea, cealalta jumatate fiind abia schitata.

Lucrarea se vrea un gest de fronda la adresa celor care îl acuzau ca nu stie a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin aceasta ca stiinta dea desena o avea, dar scopul lui era altul, nu acela de a picta minutios, ci acela de a sugera numai ceea ce-si propusese.

Acest colt cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o camera. Închis pe trei parti de „pereti”, acesta se prezinta ca un spatiu decorativ si aglomerat de forme geometrice. Deja în acest prim intrând ghicim dimensiunile întregii case si ale celorlalte încaperi. Totul este la dimensiuni umane, încalzit de lemnul prezent nu numai la scara, dar si în lambriul peretilor. Înaltimea holului de intrare este diminuata de scara care ofera accesul la etaj.

Prima încapere de la parter, cea din dreapta intrarii, era sufrageria în care se încingeau discutii cu prietenii: B. Delavrancea, Al. Vlahuta, G. Cosbuc, O. Goga, dr. C. I. Istrati. Acesta din urma este cel care a încurajat, înca din timpul vietii pictorului, ideea înfiintarii unui muzeu „Nicolae Grigorescu”. Aceasta încapere gazduieste una din variantele de mari dimensiuni ale „Carului cu boi”.

Biblioteca artistului este ocupata acum de piese de mobilier modeste, asa cum îi placea lui sa fie totul, frumos si modest, nobletea si eleganta stilului fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de biblioteca de afla diverse volume, de la cele despre antichitatea greaca si latina pâna la literatura franceza a secolelor XVI – XVIII. 

Portrete ale membrilor familiei, pastorasi si taranci, ca si peisajele grigoresciene cu care suntem obisnuiti troneaza pe peretii acestei încaperi.

Patrundem acum în cea mai mare camera a casei si cea mai importanta prin activitatea de creatie care se desfasura aici: atelierul artistului. Este o încapere bine luminata si generoasa în diversitatea spatiului.

Obiectul pe care ti se atintesc ochii este sevaletul pe care sta sprijinita una din ultimele lucrari ale artistului, neterminata: „La izvor”. Peretii sunt încarcati de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Pastorita stând”, „Ciobanas cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc.

Uriasa tapiserie este probabil de factura frantuzeasca si dateaza din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumparate de artist din Franta si se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu si cald care este lemnul. Covoarele decorative care atârna pe pereti sunt de factura orientala si provin din aceeasi colectie pe care si-a format-o artistul la Istanbul.

Adapostind tablouri remarcabile ale lui Nicolae Grigorescu, muzeul din Câmpina are un alt mare avantaj: acela de a prezenta o serie de lucrari importante din creatia artistului, în cadrul initial în care se aflau.

Recrearea interioarelor si a casei în întregime este o idee extraordinara si o placere pentru vizitatori. Astfel, opera celui mai important artist român este mai usor de urmarit si privit, de înteles si placut. Atmosfera te învaluie de la primii pasi în casa si te urmareste mult timp dupa ce ai parasit-o.

sursa: www.artmuseum.ro

Related posts

Leave a Comment

5 + five =