Bradul, simbol al vieții și al Crăciunului

Ce simbolizează fiecare ornament: steluțe, lumânări, panglicuțe, beteală și clopoței?

Se spune despre brad că este pom al vieții datorită faptului că el rămâne tot timpul verde, simbolizându-L, astfel, pe Hristos, veșnic viu.

Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se îndreaptă spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale rămân permanent verzi, amintind de viața veșnică.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere, dar se bănuiește că ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice și cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.      

Steaua din vârful bradului este identificată cu Steaua de la Betleem, urmată de cei trei înțelepți în căutarea Pruncului Iisus.

A fost simbolul ceresc al unei promisiuni făcute cu veacuri în urmă, când Dumnezeu promisese un Mântuitor, un Salvator pentru lumea căzută și unul dintre semnele împlinirii era măreață Stea de la Răsărit.

Așezată în vârful bradului sau la fereastră reamintește acum de dragostea lui Dumnezeu pentru omenire și reprezintă mântuirea acesteia prin credința în Hristos…

Lumânările sunt un simbol al luminii Mântuitorului cuprinzând întregul pământ și o expresie a recunoștintei oamenilor față  de Steaua de la Bethleem, iar luminița ei firavă este ca o oglindire a sclipirii stelelor în noapte.

Lumânarea aprinsă este un simbol al luminii, al vieții și spiritualității, simbolizează Lumina lui Hristos și însăși credința.

Panglicile care leagă darurile de Crăciun sau beteala pusă în brad semnifică faptul că și oamenii ar trebui să fie legați între ei prin bunătate și dragoste.

Clopoțeii, prin sunetele lor ar trebui să-i amintească omului că trebuie să se întoarcă în turma din care s-a rătăcit, iar oițele rătăcite sunt găsite după sunetul clopoțelui purtat la gât.

Ei înseamnă călăuzire, regăsire și întoarcere și ne amintește că fiecare om are o valoare neasemuită in ochii Domnului.

Bastonașul-acadea reprezintă toiagul de care se folosește păstorul pentru a-și aduce înapoi oile rătăcite, mâna întinsă spre frații noștri și că fiecare în parte este păzitorul fratelui său.

Coronitele semnifică dragostea nemărginită a lui Dumnezeu față de oameni, iar forma lor circulară este asemeni iubirii care nu se sfârșește niciodată.

Într-una din traditiile occidentale, pe coronița sunt amplasate patru lumânări, câte una fiind aprinsă în fiecare duminică dinaintea Crăciunului, ca o anticipare a sosirii lui Hristos.

Culoarea roșie a fost folosită și aleasă de creștini ca să le amintească de sângele Mântuitorului care și-a dat viața pentru noi.

Roșul este o culoare plină, intensă, vie și simbolizează darul lui Dumnezeu pentru oameni.

Culoarea verde a bradului simbolizează speranța veșnică, tinerețea, dar și viața eternă în Hristos.

Culoarea aurie este o expresie a regalități lui Iisus.

Cadourile sunt o manifestare a iubirii lui Dumnezeu și ne reamintesc că Iisus Hristos este un dar dat omenirii.

Obiceiurile darurilor de Crăciun se pare ca vine din exemplul celor trei magi care i-au oferit lui Iisus ca unui împărat: aur, smirnă și tămâie.”

Related posts

Leave a Comment

eighteen + sixteen =