Bani europeni în stațiunile din sudul litoralului: Eforie și Costinești încearcă să se modernizeze cu ajutorul fondurilor nerambursabile

Stațiunile din sudul litoralului românesc se dezvoltă cu fonduri europene nerambursabile. Eforie Nord are semnate contracte de finanțare în valoare de circa 18,5 milioane de euro, bani cu care va moderniza principalele artere de circulație, lacul Belona va fi igienizat și vor fi amenajate 5 parcuri noi. Deși anul acesta își așteaptă turiștii în șantier, reprezentanții administrației locale spun că merită compromisul deoarece pe termen lung beneficiile sunt mai mari.  Tot pe bani europeni ar putea fi modernizate și teatrele de vară din Eforie Nord și Eforie Sud. Și Costneștiul a accesat aproape 5,8 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii. 

Eforie și Costinești sunt două dintre stațiunile care se înșiră în sudul litoralului românesc, prima la 25 de kilometri de Constanța, a doua puțin mai departe, la încă vreo 10 kilometri spre Mangalia. Amândouă se remarcă printr-o serie de diferențe abrupte între zona turistică și zona locuită de populația autohtonă.

Apoi, cele două stațiuni sunt aproape complet diferite din punct de vedere al segmentului de turiști care le aleg pentru vacanțe și concedii. Ele se mai despart categoric și atunci când vine vorba despre proiectele pe care administrațiile locale le-au desfășurat prin intermediul banilor europeni.

Aproape de începutul sezonului estival 2019, s-a făcut o radiografie a bucății de litoral din Constanța și granița cu Bulgaria, în cheia accesării fondurilor europene și a modului în care acestea au influențat sau nu segmentul turistic.

Zona radiografiată era, altădată, perla turismului românesc: o bucată era căutată de tineri sau familiști și cealaltă de turiștii străini. Astăzi, aproape toate stațiunile de pe litoralul sudic par încremenite în anii ‘90.

Eforie Nord, stațiunea-șantier în 2019. Orașul a atras cei mai mulți bani europeni pe cap de locuitor din județul Constanța 

Eforie Nord este una dintre stațiunile întemeiate înaintea epocii comuniste. Totodată, Eforie Nord și Sud reprezintă unul dintre cele mai înverzite și liniștite spații de pe întreg litoralul. Înființat în perioada interbelică, orașul, în zonele sale locuite de populația autohtonă, are străzi late, curate, cu gospodării care au curți mari și aerisite, umbrite de copaci cu coroane bogate și înconjurate de parcuri.

Prin contrast, zona destinată turiștilor care vin în Eforie este aglomerată, pe alocuri mizerabilă, cu mirosuri amestecate, de la mirosul hamsiei împreunat cu vanilia gogoșilor, toate adunate într-un bazar uriaș al vânzătorilor ambulanți de acareturi și imitații de articole vestimentare. Așa arăta în sezoanele trecute zona din dreapta Hotelului Belona.

În partea opusă, spre Vila Acapulco (unde Regele Mihai și-a petrecut mai multe vacanțe), atmosfera se schimbă, la fel și genul de turiști care o preferă. Intimitate, căsuțe care păstrează arhitectura interbelică, mai multă liniște și o plajă largă și curată, extinsă și amenajată cu fonduri europene în cadrul unui proiect gigant care a înghițit o bună bucată din litoralul românesc.

Însă, dacă vizitezi Eforie Nord în sezonul 2019, stațiunea te va aștepta ca un imens șantier. Cu străzi sparte de la un capăt la altul, ca o groapă de noroi atunci când plouă torențial, fără trotuare în unele zone și cu trasee rutiere redirecționate, stațiunea se află în mijlocul unui proces amplu de schimbare.

În momentul de față, sunt în implementare 4 mari proiecte cu finanțare europeană în valoare totală de aproape 88 de milioane de lei, adică în jur de 18,5 milioane de euro.

Trei dintre aceste proiecte sunt finanțate pe Axa POR 7.1.: ”Și mai aveam un proiect pe POR 7.1. dar nu mai exista suficientă finanțare. Tot din cauza noastră, pentru că noi am cam luat toți banii pe POR 7.1.”, povestește o angajată de la compartimentul de fonduri europene.

Altfel spus, Primărie Eforie a absorbit finanțări semnificative în segmentul turismului, pentru că Axa prioritară 7 are ca obiect ”diversificarea economiilor locale prin dezvoltare durabilă a turismului”, iar Prioritatea de investiții 7.1. urmărește ”sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice”. 

Cel mai probabil, turiștii vor bodogăni când vor ajunge în Eforie Nord tocmai din cauza lucrărilor ample care brăzdează stațiunea, însă acesta este un risc pe care administrația locală și l-a asumat:

”Noi am reușit să obținem fondurile europene și, din acel moment, acest lucru a reprezentat prioritatea noastră, să implementăm proiectele cât mai eficient și responsabil, astfel încât investiția finală să fie de calitate, la standardele impuse de UE. Așa că, în mod evident, nu puteam începe proiectele de infrastructură în sezonul rece, am fost nevoiți să așteptăm primăvara, cu riscul pe care ni l-am asumat, de a nu fi finalizate lucrările până la începutul verii. Turiștii poate vor fi supărați pe noi anul acesta și ne pare rău pentru incoveniente, însă tot ei, la fel și localnicii, se vor bucura de efectele investițiilor pe termen lung”, au declarat reprezentanții departamentului responsabil cu accesarea fondurilor europene din cadrul Primăriei Eforie.

La finalul acestor 4 proiecte, în comunitatea din Eforie vor apărea următoarele mari modificări:

  • Vor fi reabilitate și modernizate bulevardul Tudor Vladimirescu și Strada Mării (”Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de utilitate publică pentru valorificarea atracțiilor turistice în orașul Eforie”, perioada de implementare 2018-2022, valoare: 4,7 milioane de euro)
  • La fel și străzile Faleză Sud și Dezrobirii (”Modernizarea și reabilitarea infrastructurii conexe de utilitate publică în scopul creșterii competitivității destinațiilor turistice în stațiunea Eforie Sud”, perioada de implementare 2019-2022, valoare: 4,8 milioane de euro)
  • Lacul Belona va fi ecologizat (”Amenajarea obiectivului turistic natural de utilitate publică – Lacul Belona”, perioada de implementare 2018-2021, valoare: 4,5 milioane de euro)
  • Vor fi construite 5 parcuri nou-nouțe, trei în Eforie Sud și alte două în Eforie Nord (”Reconversia terenurilor degradate pentru folosul cetățenilor din orașul Eforie”, perioada de implementare 2019-2022, valoare: 4,6 milioane de euro)

Primăria Eforie mai are în fază de contractare un proiect și alte trei depuse spre evaluare, toate patru fiind în valoare totală de aproximativ 16,7 milioane de euro. În contractare se află proiectul prin care vor fi reabilitate Teatrul de Vară din Eforie Sud și Teatrul de Vară din Eforie Nord și în preajma ambelor vor fi amenajate parcuri. Investiția va fi finalizată până în 2022, iar valoarea ei este de aproape 4,8 milioane de euro.

Celelalte trei proiecte care au fost depuse spre evaluare sunt reabilitarea și modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Eforie Nord și înființarea a două centre destinate activităților culturale și recreative, unul în Eforie Nord, altul în Eforie Sud.

Eforie este orașul care a atras cei mai mulți bani europeni pe cap de locuitor din întreg județul Constanța.

În afară de aceste 8 proiecte, care se află în implementare sau își așteaptă evaluarea, administrația locală din Eforie a atras bani europeni încă din anul 2009, atunci când și-a pus la punct sistemele informatice din primărie printr-un proiect de 500.000 de euro din Programul Operațional Sectorial. Apoi, Primăria Eforie a mai implementat alte 11 proiecte cu o valoare totală de aproximativ 5 milioane de euro. În urma lor a fost reabilitată promenada din Eforie Nord, au fost construite două centre de informare turistică, a fost amenajat un parc, a fost înființat un festival al pescarilor, au fost instruit personalul primăriei, iar alți bani au mers în promovarea stațiunii.

Costinești, satul nemțesc încremenit în anii ‘90

La polul opus, Primăria Costinești are doar patru proiecte europene accesate din 2007 și până în prezent. Banii din două proiecte au ajuns în modernizarea drumurilor din Zona Nord și a altor drumuri din localitate, cu alt proiect a fost extinsă rețeaua de apă și apă uzate, iar banii din al patrulea proiect au ajuns în modernizarea drumurilor agricole din comună. În total, aproape 5,8 milioane de euro, accesați prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

La fel ca în Eforie, zona Costineștiului care este populată de localnici este curată și are un aer modern mai ales datorită vilelor și viluțelor celor care și-au pornit businessuri în turism, fie că sunt fiscalizate sau nu. E limpede că valul mare de turiști care ajung în Costinești vara a ridicat nivelul de trai în rândul populației autohtone. Iar pentru străzile late și curțile generoase oamenii trebuie să le mulțumească nemților care au întemeiat satul la mijlocul secolului al XIX-lea.

Costinești a devenit localitate autonomă, cu administrație proprie, abia în anul 1999. Localitatea este curată, dar zona turistică a rămas încremenită în anii 90. Vara, promenada e îmbâcsită de fast-food-uri, unde shawormeriile se înghesuie între două tonete unde se prăjesc gogoși ori se fierbe porumb. Cu toate astea, deși zona turistică din Costinești arată deseori ca ”promenadele” din India, turiștii nu lipsesc ba, dimpotrivă, numărul lor crește de la an la an.

Sursa: presshub.ro

Related posts

Leave a Comment

eleven + 19 =