Azi, în lume. Știrile zilei de 16 noiembrie

Secretarul general al ONU: Este esenţial să se evite escaladarea războiului din Ucraina

 

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a afirmat marţi seară că este „absolut esenţial să se evite escaladarea războiului din Ucraina” şi s-a declarat foarte îngrijorat de informaţiile privind explozia unei rachete de fabricaţie rusă în Polonia, transmite miercuri AFP.

Într-un scurt comunicat transmis de de purtătorul său de cuvânt, Antonio Guterres a cerut o „anchetă aprofundată” asupra atacului care a ucis două persoane şi care ar putea marca o escaladare majoră a conflictului din Ucraina, cu implicarea unui membru NATO.

Donald Trump şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024

Donald Trump şi-a depus marţi candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024, informează miercuri AFP. Fostul preşedinte american a oficializat această candidatură într-un document transmis Comisiei Electorale Federale cu câteva momente înainte de a face anunţul în faţa susţinătorilor săi la reşedinţa din Mar-a-Lago, Florida.

Donald Trump a dat asigurări că America s-a „întors”, imediat după oficializarea candidaturii la preşedinţia Statelor Unite. Miliardarul republican a reamintit, în termeni idilici, situaţia naţiunii din primul său mandat, descriind o ţară în pace, prosperă şi respectată pe scena internaţională în faţa unei audienţe formate din activişti loiali, adunaţi în marea sală de recepţie din luxoasa sa reşedinţă.

Biden declară că este puţin probabil ca racheta căzută în Polonia să fi fost lansată din Rusia

Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, transmite AFP.

„Este puţin probabil… să fi fost trasă din Rusia”, a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia.

A adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia.”Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea”, a declarat preşedintele SUA, conform Reuters.

Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare.”Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat”, a spus Biden.”Şi apoi vom stabili împreună următorul pas, pe măsură ce investigăm şi înaintăm. A existat unanimitate totală între cei aflaţi în jurul mesei (reuniunii G7)”, a asigurat el.

„În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina”, a mai declarat Biden, potrivit dpa.

Autorităţile de la Varşovia au anunţat că racheta care a explodat era fabricată în Rusia, dar că nu este clar încă de unde a fost lansată. Atât Ucraina, cât şi Rusia, folosesc rachete proiectate de sovietici, notează dpa.

Deputaţii cehi au adoptat o rezoluţie care califică drept ‘terorist’ actualul regim din Rusia

 

Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat marţi o rezoluţie care desemnează actualul regim din Rusia drept terorist, condamnă atacurile asupra infrastructurii Ucrainei şi refuză să recunoască anexarea de către Rusia a unor regiuni din sudul şi estul Ucrainei, transmite Reuters.

Agenţia de presă CTK a relatat că 129 dintre cei 156 de deputaţi cehi prezenţi au sprijinit rezoluţia.
Preşedintele Radei (parlamentul ucrainean), Ruslan Stefanciuk, a mulţumit legislativului ceh după vot.

Republica Cehă este un susţinător puternic al Ucrainei în lupta acesteia contra invaziei ruse, începute în 24 februarie. Votul din legislativul ceh a avut loc înainte ca o rachetă de fabricaţie rusă să cadă în estul Poloniei, ucigând două persoane. Aliaţi occidentali au declarat că investighează incidentul, dar că nu pot confirma că a fost vorba de o rachetă rezultată dintr-o salvă trasă de forţele ruse.

Ministerul Apărării rus a precizat că în incident nu au fost implicate arme ruseşti. Dacă Polonia confirmă că rachetele au lovit teritoriul său, aceasta ar fi o escaladare suplimentară din partea Rusiei. Stăm alături ferm de aliatul nostru din NATO şi UE, a reacţionat premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Noua mega-rachetă a NASA a decolat pentru prima dată spre Lună

Cea mai puternică rachetă din lume, SLS, a decolat miercuri pentru prima dată din Florida, pentru o misiune care marchează marele debut al programului american de întoarcere pe Lună, Artemis, informează AFP.

Pentru acest zbor de testare lansat la 50 de ani de la ultimul zbor al programului Apollo, capsula Orion, fără astronauţi la bord, nu va ateriza pe Lună, dar se va aventura până la 64.000 km în spatele acesteia, un record pentru o navă spaţială care poate transporta echipaj uman.

Scopul acestei misiuni Artemis 1, programată să dureze puţin peste 25 de zile, este de a verifica dacă această nouă rachetă este capabilă să transporte un echipaj pe Lună în următorii câţiva ani.

Directorul OMC avertizează că există riscul intrării în recesiune a unor mari economii

 

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Ngozi Okonjo-Iweala, a avertizat miercuri că mai multe economii importante se confruntă cu un risc real de a aluneca în recesiune, ca urmare a războiului din Ucraina, a creşterii preţurilor la alimente şi carburanţi, adăugând că inflaţia accelerată afectează perspectivele globale, transmite Reuters.

„Este posibil să nu se întâmple peste tot, dar mai multe ţări importante riscă să alunece în recesiune. Desigur, impactul poate fi destul de semnificativ pentru pieţele emergente şi ţările sărace, care au nevoie de cererea externă venită din partea ţărilor dezvoltate pentru a-şi reveni”, a spus Ngozi Okonjo-Iweala cu ocazia reuniuni liderilor G20 de la Bali, Indonezia.

Luna trecută, OMC a prognozat că schimburile comerciale mondiale vor creşte cu doar 1% în 2023, o încetinire semnificativă faţă de avansul de 3,5% prognozat pentru acest an. „Sunt atât de multe incertitudini şi majoritatea riscurilor sunt orientate în jos”, precum consecinţele războiului din Ucraina şi efectele inflaţiei, a adăugat directorul general al OMC.

Cea de-a doua zi a discuţiilor dintre liderii G20 a fost perturbată de o reuniune de urgenţă organizată pentru a discuta informaţiile referitoare la o rachetă care a aterizat pe teritoriul Poloniei, ceea ce creşte incertitudinea cu privire la consecinţele economice ale războiului din Ucraina.

Okonjo-Iweala a precizat că a făcut un apel către liderii G20 să elimine restricţiile cu privire la exporturile de alimente, restricţii care s-au înmulţit şi afectează ţările sărace prin majorarea preţurilor la alimente.

Una dintre evoluţiile pozitive menţionate de Okonjo-Iweala este întâlnirea dintre preşedintele SUA, Joe Biden şi liderul chinez, Xi Jinping, cu ocazia summitului G20. „Este întotdeauna bine când primele două economii ale lumii discută între ele. Cu siguranţă, când vine vorba de comerţ, este foarte bine”, a spus directorul OMC.

Okonjo-Iweala s-a declarat „foarte încrezătoare” că vor putea fi făcute progrese în reformarea sistemului de soluţionare a disputelor în cadrul OMC, reforme care au fost paralizate după ce în 2019 administraţia Trump a blocat numirea unor judecători pentru corpul de apel care arbitrează disputele comerciale globale.

La o reuniune care a avut loc în luna septembrie, miniştrii Comerţului din grupul celor şapte state puternic industrializate (G7) au convenit să lucreze spre punerea la punct a unui sistem funcţional de soluţionare a disputelor în cadrul OMC, până în 2024.

Medvedev: Incidentul cu racheta din Polonia arată că Occidentul creşte probabilitatea începerii unui război mondial

 

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat miercuri că presupusul atac cu rachetă asupra teritoriului polonez arată că Occidentul creşte probabilitatea începerii unui nou război mondial, relatează RIA Novosti.

„Povestea ucraineană a ‘atacului cu rachete’ asupra unei ferme poloneze dovedeşte un singur lucru: prin războiul său hibrid pe care îl poartă împotriva Rusiei, Occidentul creşte probabilitatea începerii unui război mondial”, scrie Medvedev într-o postare pe Twitter.

Preşedintele Poloniei, ţară membră a NATO, a declarat anterior că ţara sa nu are nicio probă concretă care să arate cine a lansat racheta, care a lovit o fermă poloneză situată la aproximativ 6 km distanţă de frontiera cu Ucraina, ucigând două persoane.

Rusia a lansat marţi cel mai virulent atac cu rachete asupra Ucrainei de la începutul invaziei sale în februarie, lansând aproximativ 100 de rachete asupra infrastructurilor civile ucrainene. Conform informaţiilor actualizate miercuri de Statul Major ucrainean, unităţile forţelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei au interceptat şi doborât marţi 77 de rachete de croazieră ruseşti, 10 drone kamikaze Shahed-136 (de fabricaţie iraniană) şi un dispozitiv fără pilot rusesc Orion, notează agenţia de presă Unian. Conform Unian, Rusia a lansat marţi asupra Ucrainei peste 90 de rachete Kh-101 şi Kalibr şi mai mult de 12 drone de atac.

Kievul cere instituirea unei zone de interdicţie aeriană după incidentul cu rachetă în Polonia; alerte antiaeriene în Ucraina

 

Sirenele de alarmă au sunat din nou miercuri dimineaţă în toate regiunile din Ucraina, potrivit unei aplicaţii oficiale a apărării antiaeriene ucrainene, la o zi după lovituri intense cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor energetice, soldate cu cel puţin un mort la Kiev, unde două clădiri de locuit au fost lovite, potrivit France Presse.

Pe o hartă a ţării actualizată în timp real, cele 20 de regiuni ucrainene erau în stare de alertă la ora locală 10:03 (8:03 GMT), potrivit acestei aplicaţii.

O zonă de interdicţie aeriană trebuie să fie instituită asupra Ucrainei, a insistat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, în urma unui atac cu rachete soldat cu două decese în Polonia vecină, ceea ce a exacerbat temerile legate de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, relatează DPA.

‘Noi am cerut să fie închis cerul, pentru că cerul nu are graniţe. Nu (are graniţe) pentru rachete ieşite de sub control. Nu (are graniţe) pentru ameninţarea pe care o reprezintă pentru vecinii noştri din UE şi NATO’, subliniază Reznikov într-un tweet.

‘Aceasta este realitatea despre care am avertizat’, afirmă ministrul ucrainean, referindu-se la numeroasele apeluri ale Kievului către statele membre NATO de a institui o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Occidentul a respins la vremea respectivă această posibilitate din teama ca conflictul din Ucraina să se transforme într-un război total în Europa, aminteşte RBC.ua.

Olaf Scholz: Cazul rachetei căzute în Polonia trebuie să fie investigat în detaliu

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că explozia unei rachete în estul Poloniei, în apropiere de frontiera cu Ucraina, incident soldat cu doi morţi, trebuie să fie investigată în detaliu înainte de a fi trase concluzii, relatează Reuters.

În declaraţia sa de la finalul summitului G20 din Bali (Indonezia), Scholz a spus că este un semn pozitiv faptul că Statele Unite s-au oferit să ajute Polonia în timpul anchetei.

Olaf Scholz se alătură astfel altor lideri din NATO care au cerut o anchetă cuprinzătoare. Ucraina a dat vina pe Rusia, deşi preşedintele american Joe Biden a spus că racheta nu a fost probabil trasă din Rusia.

Şeful executivului german a salutat limbajul clar din declaraţia finală a summitului G20 pentru a condamna războiul din Ucraina, adăugând că preşedintele rus este aproape singur în lume cu politica sa.

Declaraţia califică atacul Rusiei contra Ucrainei vecine drept război şi nu operaţiune militară specială, aşa cum dorea preşedintele rus Vladimir Putin, absent de la summit. Majoritatea membrilor au condamnat puternic războiul din Ucraina, potrivit textului final consultat de DPA, în pofida opoziţiei iniţiale din partea Rusiei faţă de o asemenea exprimare.

Poziţia Moscovei a fost la rândul său inclusă în textul declaraţiei finale. Rusia a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, care a părăsit reuniunea încă de marţi, cu câteva ore înaintea adoptării declaraţiei finale. El a afirmat că ţările occidentale au încercat să politizeze declaraţia.

Olaf Scholz a cerut o soluţie diplomatică la conflictul din Ucraina şi a afirmat, într-un interviu pentru postul ntv, că Rusia ar putea găsi o cale de ieşire din situaţia actuală doar prin măsuri imediate şi decisive, precum retragerea trupelor şi deschidere faţă de tratative de pace astfel încât acestea să nu conducă la o pace dictată.

Iran: Câţiva agenţi de informaţii francezi au fost arestaţi la proteste; un al doilea participant condamnat la moarte

Câţiva agenţi ai serviciilor de informaţii franceze au fost arestaţi în Iran în legătură cu protestele din această ţară, a declarat ministrul de interne, Ahmad Vahidi, miercuri la televiziunea de stat de la Teheran, transmite Reuters.

‘Persoane de alte naţionalităţi au fost arestate la revolte, (persoane) dintre care unele au jucat un mare rol. Au fost elemente ale agenţiei de informaţii franceze şi ele vor fi tratate în conformitate cu legea’, a spus Vahidi.

Republica islamică a acuzat state occidentale că alimentează proteste la scară naţională în Iran după decesul tinerei kurde Mahsa Amini în custodia poliţiei. Săptămâna trecută, ministrul de externe francez Catherine Colonna a afirmat că şapte cetăţeni francezi au fost arestaţi în Iran.

Potrivit AFP, agenţia Mizan Online, a Autorităţii judiciare, a anunţat marţi seară că justiţia iraniană a pronunţat o a doua condamnare la moarte în ultimele trei zile împotriva unui participant la revolte.

Duminică, un tribunal din Teheran a condamnat la moarte o persoană găsită vinovată de ‘incendierea unei clădiri publice, de tulburarea ordinii publice, de adunare şi conspirare în vederea comiterii unei crime împotriva securităţii naţionale, de a fi un duşman al lui Dumnezeu şi de corupţie pe pământ’.

Alte cinci persoane au primit pedepse între 5 şi 10 ani de închisoare pentru ‘adunare şi conspirare în vederea comiterii unei crime împotriva securităţii naţionale, şi tulburarea ordinii publice’. În cadrul aceluiaşi proces, un tribunal revoluţionar a condamnat la moarte încă o persoană acuzată că ‘a terorizat oameni pe stradă cu o armă albă, a incendiat motocicleta unui cetăţean şi a atacat cu cuţitul un individ’, a transmis marţi seară agenţia Mizan Online.

‘Acuzatul este un duşman al lui Dumnezeu pentru că a făcut uz de arme albe’, se spune în verdict.
Tribunalul care a pronunţat deciziile este de primă instanţă, astfel încât condamnaţii pot face apel, precizează agenţia iraniană.

sursa https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-de-16-noiembrie_895140.html