Azi, în lume. Știrile zilei – 5 septembrie

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice, transmite Reuters.

În tranzacţiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacţiona la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Sâmbătă, Rusia ar fi trebuit să reia fluxurile prin gazoductul Nord Stream dar nu a respectat termenul limită, din cauza unor scurgeri de ulei detectate în timpul lucrărilor de mentenanţă la unica staţie de comprimare aflată încă în funcţiune. Decizia a coincis cu anunţul G7 (principalele ţări industrializate din lume) privind un plan care vizează implementarea unui plafon global de preţ pentru produsele petroliere şi ţiţeiul provenit din Rusia, plafon care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie. Separat, Uniunea Europeană analizează mai mult opţiuni pentru impunerea unei limite de preţ la energie.

„Nu putem avea încredere în perspectivele pentru gazele naturale în Europa, iar aceste evoluţii au un impact negativ faţă de euro, regiunea fiind puternic dependentă de deciziile lui Vladimir Putin”, a apreciat Osamu Takashima, analist la Citigroup Global Markets.

În tranzacţiile din Asia, monedele din Japonia, Australia şi China s-au depreciat faţă de dolar, din cauza sporirii riscurilor geopolitice şi a efectelor încetinirii economiei globale.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică.

De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală, care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.

Miniştrii Energiei din UE vor discuta plafonarea preţului gazului

Miniştrii Energiei din UE vor discuta opţiunile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, inclusiv o plafonare a preţului gazului şi linii de credit de urgenţă pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei, se arată într-un document consultat de Reuters şi elaborat de Republica Cehă, ţara care asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene.

În 9 septembrie este programată reuniunea miniştrii Energiei din UE pentru a discuta măsuri la nivelul blocului comunitar ca răspuns la creşterea preţurilor gazelor şi electricităţii, care afectează industria Europei şi majorează facturile gospodăriilor, după ce Rusia a redus livrările de gaze.

În document, consultat de Reuters, se arată că printre opţiunile luate în calcul de oficialii UE se află o plafonare a preţului gazului folosit pentru producerea electricităţii, sau scoaterea temporară a centralelor electrice pe bază de gaze naturale din actualul sistem UE de stabilire a preţurilor electricităţii.

De asemenea, miniştrii Energiei din UE vor lua în considerare oferirea urgentă de „un sprijin pan-european, sub forma unei linii de credit” pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei care se confruntă cu apeluri în marjă ridicate.

Duminică, Finlanda şi Suedia au anunţat că intenţionează să ofere garanţii de lichiditate de miliarde de euro companiilor din energie, în contextul preţurilor ridicate.

Orice politici de urgenţă ale UE vor trebui probabil să fie propuse de Comisia Europeană, care în prezent elaborează propunerile.

Conform documentului, miniştrii Energiei din UE vor discuta posibila plafonare a limitelor marjei pe care o pot solicita bursele de energie, şi o suspendare temporară a pieţelor europene de instrumentele financiare derivate pe produse energetice.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că a sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a manipula piaţa europeană a energiei.

„Cred cu fermitate că este acum momentul pentru o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa. Plafonarea poate fi propusă la nivel european, şi există de asemenea baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”, a afirmat oficialul UE.

Germania: Preşedintele consideră ruşinoasă compensarea tardivă a victimelor luării de ostatici din 1972

Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a recunoscut duminică că este ruşinos faptul că Germania a avut nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la un acord prin care să despăgubească rudele victimelor israeliene ale luării de ostateci de la Jocurilor Olimpice de la Munchen din 1972, transmite AFP.

„Este cu adevărat ruşinos că a fost nevoie de 50 de ani pentru a realiza această reconciliere zilele acestea”, a recunoscut Steinmeier adresându-se omologului israelian Isaac Herzog, pe care l-a primit în timpul unei vizite oficiale cu ocazia comemorării luni a acestei drame.

După zeci de ani de negocieri confidenţiale, guvernul german a anunţat miercuri un acord privind despăgubirile, cu puţin timp înaintea ceremoniilor pe care familiile victimelor ameninţaseră că le vor boicota deoarece considerau prea mici sumele propuse de Berlin.

Şeful statului german şi omologul său israelian vor fi prezenţi la comemorările programate luni la München.

Steinmeier a declarat duminică că intenţionează să recunoască „anumite erori de judecată, anumite comportamente eronate, anumite greşeli comise” de autorităţile germane care au legătură cu această tragedie. Inclusiv „tăinuirea şi uitarea” timp de 50 de ani, a adăugat el.

Preşedintele israelian a subliniat durerea resimţită de rudele îndoliate, despre care a spus că „s-au lovit de un zid” de fiecare dată când au încercat să obţină răspunsuri din partea Germaniei sau a Comitetului Olimpic Internaţional.

Pe 5 septembrie 1972, opt membri ai organizaţiei palestiniene „Septembrie Negru” au intrat într-un apartament al delegaţiei israeliene din Satul Olimpic, ucigând doi sportivi israelieni şi luând ostatici alţi nouă membri ai delegaţiei în speranţa unui schimb cu 232 de prizonieri palestinieni. Intervenţia serviciilor de securitate germane s-a încheiat cu moartea tuturor ostaticilor, un rezultat sângeros pentru care autorităţile vest-germane au fost parţial responsabile. Cinci agresori palestinieni au fost împuşcaţi şi alţi trei au fost arestaţi.

Guvernul cancelarului Olaf Scholz a fost de acord să deblocheze pentru compensări suma de 28 de milioane de euro, plătiţi de landul Bavaria şi München. Vor fi, de asemenea, desecretizate documente pentru a permite istoricilor germani şi israelieni să aibă o mai bună înţelegere a ceea ce s-a întâmplat.

Isaac Herzog şi-a exprimat speranţa că acordul va conduce „acest episod dureros într-un punct al vindecării”.”Sper că de acum înainte vom continua să ne amintim, să invocăm şi mai presus de toate să reafirmăm lecţiile acestei tragedii, inclusiv importanţa luptei împotriva terorii, pentru generaţiile viitoare”, a spus preşedintele israelian.

Kremlinul consideră inevitabilă, pe termen lung, reducerea tensiunilor în relaţia cu Occidentul

Kremlinul se aşteaptă ca relaţiile să revină la normal la un moment dat între Rusia şi Occident în pofida tensiunilor istorice existente în prezent, potrivit unei declaraţii făcute duminică de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, informează dpa.

„Orice confruntare se încheie cu o diminuare a tensiunilor şi fiecare situaţie de criză se încheie la masa negocierilor”, a declarat Peskov pentru televiziunea rusă de stat, afirmaţii preluate de agenţia de ştiri Interfax.

„Aşa va fi şi de data aceasta”. Probabil că nu se va întâmpla prea rapid, dar se va întâmpla, a declarat el în cadrul programului de televiziune „Moscova. Kremlin. Putin”.

Declaraţia este făcută în contextul în care Rusia continuă să suporte sancţiuni occidentale fără precedent, impuse după începerea invaziei sale în Ucraina pe 24 februarie.

Dmitri Peskov a adăugat că Rusia susţine armonia internaţională bazată pe respect şi beneficii reciproce şi a acuzat SUA, fără a le numi direct, că au adoptat o abordare de tip cowboy.

Chiar şi înainte de declanşarea războiului, relaţiile dintre Rusia şi ţările occidentale erau puternic tensionate, notează dpa, notează Agerpres.

SURSAhttps://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-5-septembrie_886010.html