Azi, în lume. Știrile zilei – 22 septembrie

Premierul Ungariei spune că sancţiunile UE împotriva Rusiei ar trebui eliminate

Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat la o reuniune a partidului său de guvernământ, Fidesz, că sancţiunile împotriva Rusiei impuse de Uniunea Europeană ar trebui să fie eliminate, a relatat miercuri seara târziu cotidianul proguvernamental Magyar Nemzet.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a confirmat comentariile într-un răspuns transmis prin e-mail către Reuters.

Orban, un critic dur al sancţiunilor UE împotriva Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina, a făcut aceste remarci în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a membrilor partidului său, miercuri, înainte de începerea sezonului politic de toamnă.

Fără a oferi o sursă, Magyar Nemzet l-a citat pe Orban cu declaraţia că sancţiunile UE au dus la creşterea preţurilor la gaze şi a inflaţiei, iar dacă aceste măsuri ar fi eliminate, preţurile la gaze ar scădea imediat cu 50%, iar inflaţia ar scădea şi ea.

Fără sancţiuni, Europa şi-ar putea recăpăta puterea şi ar putea evita o recesiune iminentă, a declarat Orban, reiterând poziţia sa anterioară potrivit căreia sancţiunile afectează mai mult Europa decât Rusia.

Pe pagina sa de Facebook, Orban a postat de la reuniunea partidului: „Sancţiunile de la Bruxelles au împins Europa într-o criză energetică”.

În iulie, Orban a declarat că UE „şi-a tras un glonţ în plămâni” prin sancţiunile economice nechibzuite impuse Rusiei, care, dacă nu sunt retrase, riscă să distrugă economia europeană, aminteşte Reuters.

Şeful AIEA: Situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie ‘continuă se se deterioreze’

Situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) – cea mai mare din Europa – „continuă să se deterioreze”, a avertizat miercuri directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, atenţionând că „nu ne putem permite luxul să aşteptăm să se întâmple ceva catastrofal”, potrivit France Presse.

Grossi s-a exprimat într-o reuniune desfăşurată la Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU, în deschiderea căreia a vorbit preşedintele francez Emmanuel Macron.

Directorul AIEA a afirmat că a abordat problema siguranţei centralei din Zaporojie cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, cu care s-a întâlnit miercuri în marja Adunării Generale a ONU.

„Atât timp cât bombardamentele continuă, riscurile sunt enorme”, a adăugat el.

Grossi a avut o întâlnire şi cu şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, a spus el ulterior într-o conferinţă de presă, exprimându-şi speranţa „să poată să se deplaseze în curând la Kiev şi poate mai târziu în Rusia”.

Nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord privind instituirea unei zone de protecţie în jurul centralei, a recunoscut şeful AIEA, adăugând totuşi că „adevăratele negocieri privind parametrii” acestei zone se află abia „la început”.

Autorităţile ucrainene au acuzat miercuri Rusia că a bombardat, din nou, zona centralei, asigurând totodată că nivelul de radiaţie nu l-a depăşit pe cel normal.

„Chiar şi în cele mai rele condiţii, diplomaţia nu trebuie să se oprească. Ţine de responsabilitatea noastră să facem acest lucru cu propuneri pragmatice şi realiste şi asta este ceea ce încercăm să facem”, a mai spus Rafael Grossi.

La reuniunea amintită, mai multe ţări participante au denunţat „militarizarea” de către Rusia a centralei nucleare din Zaporojie (sudul Ucrainei), care ameninţă securitatea nucleară.

Într-o declaraţie comună adoptată în finalul acesteia, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Franţei, Italiei, Regatului Unit şi Ucrainei, precum şi reprezentanţi ai Coreei de Sud, SUA şi Elveţiei au subliniat „cu tărie că militarizarea şi capturarea de către Rusia a centralei nucleare din Zaporojie sunt cauze fundamentale ale ameninţărilor actuale pe planul securităţii şi siguranţei nucleare”.

„Atragem atenţia că riscul crescut al unui accident nuclear va rămâne la nivelul periculos de ridicat atât timp cât Rusia va fi prezentă la uzina din Zaporojie”, afirmă aceştia.

La rândul său, şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a precizat că obiectivul este „o demilitarizare a centralei în cadrul suveranităţii Ucrainei”.

Operatorul public al centralelor nucleare ucrainene, Energoatom, a evocat noi bombardamente miercuri în zona uzinei de la Zaporojie şi a cerut AIEA „acţiuni mai ferme” împotriva Moscovei.

Centrala nucleară din Zaporojie, ocupată de trupele ruse din primele săptămâni ale invaziei lor în Ucraina, lansată la 24 februarie, a fost vizată de mai multe bombardamente în ultimele luni, pentru care Kievul şi Moscova pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se reciproc de şantaj nuclear.

UE examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene (UE) au convenit miercuri să pregătească noi sancţiuni împotriva Rusiei care se vor concretiza în cel mai scurt timp, a anunţat şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, citat de EFE.

Acest nou pachet de sancţiuni va afecta noi sectoare ale economiei ruse, inclusiv tehnologia, şi va include noi persoane, dar nu a fost încă definitivat, a precizat Josep Borrell.

Miniştrii de externe, reuniţi de urgenţă la New York, au promis, de asemenea, că vor continua să furnizeze arme Kievului atât timp cât va fi nevoie, potrivit unei declaraţii adoptate prin consens.

Întâlnirea a fost convocată miercuri în paralel cu Adunarea Generală a ONU, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a decretat mobilizarea parţială a 300.000 de rezervişti şi a ameninţat că îşi va folosi întregul arsenal, inclusiv pe cel nuclear.

„Este clar că Putin încearcă să distrugă Ucraina, el încearcă să distrugă întreaga ţară prin diferite mijloace”, a spus Josep Borrell într-o conferinţă de presă la sfârşitul reuniunii.

Şeful diplomaţiei europene a apreciat că ultimele mişcări ale Moscovei urmăresc să submineze sprijinul pe care Ucraina îl primeşte de la aliaţii săi şi să ameninţe pacea şi securitatea internaţională „la un nivel fără precedent”.

„Dar acest lucru nu va rupe unitatea noastră în sprijinirea Ucrainei sau sprijinul nostru larg pentru capacitatea Ucrainei de a-şi apăra integritatea teritorială şi suveranitatea atât timp cât este nevoie”, a insistat el.

În ceea ce priveşte noile sancţiuni, Josep Borrell a explicat că s-a ajuns la un acord politic, dat fiind caracterul informal al întâlnirii, şi că vor fi necesare decizii oficiale pentru precizarea şi eficientizarea acestora.

În declaraţia adoptată miercuri seară, miniştrii de externe europeni au condamnat şi planurile de organizare a unor referendumuri privind anexarea la Rusia a zonelor ocupate ale Ucrainei şi au precizat că nu le vor recunoaşte niciodată rezultatele.

„UE rămâne fermă în sprijinul său pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi cere Rusiei să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate trupele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional”, încheie documentul.

ONU: Londra promite ajutorul său militar Ucrainei până la victorie

Regatul Unit va continua să ofere ajutor militar Ucrainei până la victoria sa împotriva Rusiei, a promis miercuri seară noul premier britanic, Liz Truss, în faţa Adunării Generale a ONU, scrie AFP.

„În acest moment critic al conflictului, promit că vom menţine sau vom spori sprijinul nostru militar pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar (…) Nu vom fi liniştiţi până când Ucraina nu va triumfa”, a dat asigurări Liz Truss de la tribuna Naţiunilor Unite.

Miercuri mai devreme, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video difuzat în cursul Adunării Generale, a pledat cu forţă pentru o „pedeapsă justă” împotriva Rusiei pe care preşedintele american, Joe Biden, a acuzat-o de încălcarea într-o manieră neruşinată a principiilor fondatoare ale Cartei Naţiunilor Unite.

Liz Truss a estimat că preşedintele rus, Vladimir Putin, care a anunţat miercuri dimineaţă mobilizarea a sute de mii de rezervişti, „încearcă să-şi justifice eşecul catastrofal” în Ucraina.

„Asta nu va funcţiona. Alianţa internaţională este puternică, iar Ucraina este puternică”, a spus şefa guvernului britanic.

Pentru Liz Truss, „ucrainenii nu doar îşi apără propria ţară, ci apără valorile noastre şi securitatea lumii întregi. Pentru asta noi trebuie să acţionăm”.

Prim-ministrul a promis că „Regatul Unit va cheltui 3% din PIB-ul său pentru apărare până în 2030, păstrându-şi poziţia de lider ca actor de securitate în Europa”.

În cele din urmă, ea a pledat pentru un vast plan economic liberal – un fel de alianţă „NATO economică”: „G7 şi partenerii noştri care împărtăşesc aceleaşi valori trebuie să acţioneze ca o alianţă NATO economică, pentru a ne apăra colectiv prosperitatea”, notează Agerpres.

SURSA https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-22-septembrie_888225.html