Azi, în lume. Știrile zilei – 21 septembrie

21 septembrie 2022  |  10:34  |  👁 50 Vizualizari


Ucraina acuză Rusia că a bombardat din nou centrala nucleară Zaporojie

Operatorul nuclear ucrainean Energoatom a acuzat miercuri Rusia că a bombardat din nou zona centralei nucleare Zaporojie din sudul ţării, cea mai mare din Europa, relatează AFP.

„Teroriştii ruşi au bombardat din nou centrala nucleară Zaporojie în cursul nopţii”, a precizat Energoatom pe Telegram.

Bombardamentul a avariat o linie electrică provocând astfel oprirea mai multor transformatoare ale reactorului numărul şase al centralei şi o scurtă punere în funcţiune a grupurilor electrogene de intervenţie, a precizat Energoatom.

„Nici măcar prezenţa inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) nu îi opreşte” pe ruşi, a mai transmis operatorul nuclear, făcând apel la AIEA la „acţiuni mai ferme” împotriva Moscovei.

Centrala Zaporojie ocupată de trupele ruse din primele săptămâni ale invaziei lor în Ucraina, lansată în februarie, a fost vizată în mai multe rânduri de bombardamente în ultimele luni.

Kievul şi Moscova neagă orice responsabilitate şi se acuză reciproc de şantaj nuclear.

Alte două complexe nucleare au fost atrase în războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei, iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda multiplelor apeluri ale comunităţii internaţionale de a feri astfel de infrastructuri pentru a nu provoca o catastrofă nucleară continentală.

Luni, Kievul a acuzat Moscova că a bombardat zona centralei sale nucleare Pivdenukrainsk (sud).

La începutul invaziei, forţele Moscovei au ocupat de asemenea centrala de la Cernobâl (nord), unde în 1986 s-a produs cel mai mare accident nuclear din istorie. Închisă din 2000, această centrală se află într-o zonă puternic contaminată de deşeuri radioactive.

Rusia recunoaşte 5.937 de soldaţi ucişi în Ucraina (ministrul apărării)

Rusia a recunoscut miercuri un bilanţ de 5.937 de soldaţi ucişi de la începutul ofensivei în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, un bilanţ mult sub estimările ucrainene şi occidentale, potrivit AFP.

„Pierderile noastre până la ora actuală sunt de 5.937 de morţi”, a declarat ministrul apărării, Serghei Şoigu, într-un interviu la postul public de televiziune Rossia-24, în care a afirmat că Rusia nu se luptă „atât cu Ucraina, cât cu Occidentul” pe teritoriul statului vecin.

Ultimul bilanţ anunţat de Ministerul Apărării rus consemna la sfârşitul lunii martie 1.351 soldaţi ucişi.

Declaraţiile lui Şoigu intervin la câteva minute după decizia preşedintelui Vladimir Putin de a decreta mobilizare militară parţială în ţară.

„Mobilizarea parţială” preconizată să intre în vigoare miercuri nu îi vizează decât pe bărbaţii cu experienţă militară, nu pe recruţi şi nici pe studenţi, a precizat Serghei Şoigu, care a spus că armata rusă se poate baza pe o rezervă de 300.000 de oameni care vor fi instruiţi înainte de a fi trimişi să lupte.

Este vorba, potrivit ministrului rus, de „un pic mai mult de 1%” din numărul persoanelor care pot fi mobilizate în ţară, estimat la circa 25 de milioane de persoane.

Aceste întăriri vor fi desfăşurate pentru a „consolida” şi „controla” liniile din spate, lungimea „unei linii a frontului care este de peste 1.000 km” în sudul şi estul Ucrainei.

Această decizie intervine în timp ce forţele ucrainene au efectuat o serie de operaţiuni ofensive în septembrie, forţând în special retragerea armatei ruse în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei.

Rusia a lansat o ofensivă în Ucraina, afirmând că vrea să apere acolo populaţiile rusofone care ar fi oprimate de o putere „nazistă” şi pentru a „demilitariza” ţara. Ceea ce se întâmplă în Ucraina este, de fapt, un război de cucerire, primul de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Rusia va mobiliza 300.000 de rezervişti (ministrul apărării)

Rusia va mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina, a anunţat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, avertizând că aceasta reprezintă doar o mică parte din numărul oamenilor care puteau fi mobilizaţi în ţară, transmite AFP.

„Vor fi convocaţi 300.000 de rezervişti”, a afirmat el într-un interviu televizat cu privire la numărul de persoane care vor chemate după decizia lui Vladimir Putin de a decreta o mobilizare parţială. Potrivit ministrului, Rusia dispune de un potenţial de mobilizare de 25 milioane de persoane.

Putin a declarat că a semnat un decret privind mobilizarea parţială, care urmează să intre în vigoare miercuri.

„Vorbim de o mobilizare parţială, adică doar cetăţenii care se află în prezent în rezervă vor fi supuşi convocării şi, cel mai important, cei care au servit în forţele armate şi au o anumită specialitate militară şi experienţă pertinentă”, a spus Putin.

Putin: Rusia pregătită să utilizeze toate mijloacele pentru a se proteja

Rusia este pregătită să utilizeze „toate mijloacele sale de apărare”, inclusiv nucleare, pentru a „se apăra”, a avertizat miercuri preşedintele Vladimir Putin într-un discurs televizat adresat naţiunii, potrivit AFP.

 

„Noi vom utiliza cu siguranţă toate mijloacele de care dispunem pentru a proteja Rusia şi poporul nostru”, a afirmat preşedintele rus într-o alocuţiune televizată înregistrată. „Nu este o cacealma!”, a avertizat Putin, după ce a acuzat Occidentul că vrea „să distrugă” Rusia.

Preşedintele rus a anunţat miercuri o „mobilizare parţială” a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a conflictului în Ucraina, în timp ce războiul a ajuns în a şaptea lună, iar Moscova pierde teren pe câmpul de luptă, conform agenţiilor de presă internaţionale.

„Consider că este necesar să susţin propunerea (Ministerului Apărării) privind mobilizarea parţială a cetăţenilor în rezervă, a celor care deja au servit în armată şi care au o experienţă pertinentă”, a declarat Putin.

„Decretul privind mobilizarea parţială a fost semnat” şi va intra în vigoare „astăzi”, a adăugat el.

„Nu vorbim decât despre o mobilizare parţială”, a subliniat preşedintele rus, în condiţiile în care în ultimele ore au circulat zvonuri privind o mobilizare generală.

În faţa „ameninţării” reprezentante – potrivit lui – de „regimul nazist de la Kiev”, susţinut financiar şi militar de către Occident, „noi vom utiliza desigur toate mijloacele aflate la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru”, a avertizat Putin, făcând aluzie la armele nucleare.

„Scopul Occidentului este de a slăbi, de a diviza şi de a distruge Rusia”, a lansat preşedintele rus în alocuţiunea sa, afirmând că „ei (occidentalii) spun deschis că în 1991 au reuşit să dezmembreze Uniunea Sovietică şi că acum a venit rândul Rusiei”.

Potrivit lui, Occidentul doreşte să „suprime centrele de dezvoltare suverane şi independente” în lume pentru a a se întări.

Discursul televizat către naţiune al liderului rus intervine la o zi după ce regiunile controlate de ruşi în estul şi sudul Ucrainei şi-au anunţat intenţia de a organiza referendumuri pentru a deveni parte a Rusiei.

Eforturile susţinute de Kremlin pentru a-şi îngloba patru regiuni ar putea pregăti terenul pentru ca Moscova să intensifice războiul după succesele ucrainene.

Putin a denunţat folosirea de către Occident a „şantajului nuclear”, făcând referire la „declaraţii ale unor reprezentanţi de rang înalt ai principalelor state din NATO referitoare la posibilitatea de a utiliza arme nucleare şi de distrugere în masă împotriva Rusiei”, conform agenţiilor de presă ruse.

Pentagonul a deschis o anchetă internă asupra unor operaţiuni de război psihologic, după dezinformări pro-occidentale online

Pentagonul a deschis o anchetă internă asupra unor operaţiuni de război psihologic, după descoperirea unor conturi false care diseminau pe reţelele de socializare dezinformări pro-occidentale, a declarat marţi purtătorul său de cuvânt, generalul Pat Ryder, potrivit AFP.

Departamentul Apărării „a cerut o anchetă asupra activităţilor noastre militare în sprijinul informaţiilor”, a recunoscut purtătorul de cuvânt, confirmând într-o conferinţă de presă informaţii deja divulgate de Washington Post.

Cotidianul american a citat un studiu realizat de Universitatea Stanford şi firma de analiză a reţelelor de socializare Graphika şi care vorbea despre circa o sută de conturi „de origine necunoscută” pe Facebook, Twitter şi Instagram care au diseminat propagandă anti-Rusia, anti-China şi anti-Iran între 2017 şi 2022.

Citând o sursă guvernamentală anonimă, Washington Post a scris că aceste conturi au fost create de unităţi speciale ale armatei americane.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a dat asigurări că activităţile de război psihologic ale armatei sunt legale.

„Am stabilit măsuri de protecţie asupra modului de a ne gestiona operaţiunile”, a spus el într-o conferinţă de presă. Această anchetă reprezintă „doar o şansă de a ne evalua munca în acest domeniu”, a adăugat oficialul.

Întrebat despre natura operaţiunilor de război psihologic ale armatei americane, generalul Pat Ryder a recunoscut totuşi că ele pot conţine „informaţii neadevărate”.

„Este posibil să desfăşurăm operaţiuni împotriva adversarilor folosind informaţii într-un mod care să îi determine să gândească într-un anume fel. Desfăşurăm aceste operaţiuni în sprijinirea obiectivelor noastre de securitate naţională”, a afirmat el.

„Este un aspect al războiului la fel de vechi ca războiul însuşi”, a adăugat el, invocând în special operaţiunile desfăşurare de Aliaţi în Al Doilea Război Mondial pentru a păcăli comandamentul germane despre locul Debarcării.

Generalul Ryder a subliniat că legătura între aceste conturi false şi Departamentul Apărării nu a fost stabilită clar, lăsând de înţeles că ele ar putea avea legături cu alte agenţii guvernamentale, fără a le numi.

„Din câte ştiu, noi nu am examinat informaţiile respective. Nu trebuie să presupunem din principiu că este Departamentul Apărării”, a mai declarat el.

Activităţile descoperite de reţelele de socializare americane au fost clandestine, însă nici Facebook şi nici Twitter nu au atribuit aceste conturi false vreunei agenţii guvernamentale, conform studiului publicat de Stanford.

Twitter pur şi simplu a citat SUA şi Marea Britanie ca „presupusele lor ţări de origine”, în timp ce Meta, compania-mamă a Facebook şi Instagram, a stabilit că SUA sunt „ţara de origine”.

Vladimir Putin ordonă mobilizare parţială în Rusia în contextul invaziei în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri o mobilizare militară parţială în Rusia pentru îndeplinirea obiectivelor „operaţiunii militare speciale” în Ucraina, în cursul unui discurs televizat către naţiune, potrivit TASS, Reuters şi AFP.

Putin a declarat că a semnat un decret privind mobilizarea parţială începând de miercuri a rezerviştilor pentru „operaţiunea militară specială” în Ucraina, ale cărei obiective nu s-au schimbat, a asigurat el.

În discursul său televizat, anunţat iniţial pentru marţi seara, dar care fusese amânat din motive neprecizate, preşedintele rus a afirmat că obiectivul său este „eliberarea” Donbasului, zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină la ceea ce el a numit „sub jugul” Ucrainei.

Pe un ton marţial, Vladimir Putin a spus că sprijină referendumurile de anexare care vor fi organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, spunând că este de „datoria lui morală” să-i protejeze pe locuitorii de aici de „neonaziştii” aflaţi la putere la Kiev.

Preşedintele rus a afirmat că ţara sa nu face decât să răspundă agresiunii Occidentului, care, potrivit lui, supune Moscova unui „şantaj nuclear”.

Invadarea Ucrainei – o întoarcere la epoca imperialismelor, acuză Emmanuel Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat marţi Rusia că a provocat o întoarcere la epoca imperialismelor prin invadarea Ucrainei la sfârşitul lunii februarie, transmite AFP.

„Asistăm din 24 februarie a acestui an la o întoarcere la epoca imperialismelor şi a coloniilor. Franţa refuză acest lucru şi va căuta cu obstinaţie pacea”, a subliniat preşedintele Macron. „Cine este astăzi hegemonică, dacă nu Rusia?”, s-a întrebat şeful statului francez.

„Cei care astăzi tac slujesc, fără să vrea, sau în secret cu o anumită complicitate, cauza unui nou imperialism, a unui cinism contemporan care dezintegrează ordinea noastră internaţională fără de care pacea nu este posibilă”, a afirmat în continuare Emmanuel Macron.

Preşedintele francez urmăreşte să demonteze ideea că războiul din Ucraina este un conflict regional, rezultat al opoziţiei dintre Occident şi Rusia, care nu priveşte restul lumii. Drept urmare, multe ţări din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu, refuză să condamne Moscova.

„Imperialismul contemporan nu este european sau occidental şi ia forma unei invazii teritoriale susţinute de un război hibrid globalizat care foloseşte preţul energiei, securitatea alimentară, siguranţa nucleară, accesul la informaţie şi circulaţia populaţiei ca arme de diviziune şi distrugere”, a denunţat Emmanuel Macron.

„Să nu ne resemnăm cu (această) fractură a lumii”, a îndemnat preşedintele Macron, care a îndemnat liderii mondiali să respingă „noua ordine” a divizării pe care Rusia „imperialistă” încearcă să o impună odată cu războiul din Ucraina.

Pe termen lung, Emmanuel Macron avertizează că această „încercare de împărţire a lumii (…) accentuează tensiunea dintre Statele Unite şi China”, în special în zona indo-pacifică, una dintre priorităţile strategice ale Franţei.

Într-o pledoarie uneori aprinsă, în contrast cu tonul calm al discursurilor de la Adunarea Generală a ONU, preşedintele francez a cerut inventarea unei „noi cooperări” pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă lumea, de la conflicte la schimbările climatice şi pandemii.”Situaţia planetei noastre ne sporeşte exigenţele”, a declarat el, exprimând-şi dorinţa unui impuls colectiv pentru „a construi un nou contract între nord şi sud”. A estimat, de asemenea, că acest imperativ a devenit şi mai urgent după războiul din Ucraina iniţiat de Rusia.”Avem toţi un rol în a-l opri, pentru că îi plătim toţi preţul”, a spus Macron.

Invazia rusă în Ucraina se află în centrul acestei săptămâni diplomatice la nivel înalt în cadrul Adunării Generale a ONU. Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni prin video, graţie unei autorizaţii speciale votate săptămâna trecută de statele membre, iar joi subiectul se va afla pe agenda reuniunii Consiliului de Securitate, la nivel de miniştri de externe.

Cancelarul Scholz declară că Putin trebuie să recunoască că nu poate câştiga războiul

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi, la New York, că preşedintele rus Vladimir Putin va renunţa la „ambiţiile sale imperiale” care riscă să distrugă Ucraina şi Rusia doar dacă recunoaşte că nu poate câştiga războiul, transmite miercuri Reuters.

„De aceea nu vom accepta nicio pace dictată de Rusia şi de aceea Ucraina trebuie să fie capabilă să respingă atacul Rusiei”, a spus Scholz în prima sa intervenţie în cadrul Adunării Generale a ONU.

Revenirea imperialismului odată cu războiul preşedintelui Putin împotriva Ucrainei nu a fost un dezastru doar pentru Europa, ci şi pentru ordinea păcii la nivel global, ordine care este bazată pe reguli, a spus cancelarul. El a cerut ONU să o apere de cei care ar prefera o lume în care „cei puternici îi conduc pe cei slabi”.

„Să privim neputincioşi cum unii vor să ne trimită înapoi într-o ordine mondială în care războiul este un mijloc comun al politicii, naţiunile independente trebuie să se alăture vecinilor lor mai puternici sau stăpânilor coloniali, iar prosperitatea şi drepturile omului sunt un privilegiu pentru cei puţini norocoşi?”, a întrebat Scholz.”Sau reuşim împreună să ne asigurăm că lumea multipolară a secolului 21 rămâne o lume multilaterală? Răspunsul meu, ca german şi european, este: trebuie să reuşim”.

Pentru a atinge mai bine acest obiectiv, sudul global are nevoie de un cuvânt mai important de spus în afacerile mondiale, a spus Scholz. Cu o responsabilitate mai mare ar veni o convingere mai mare, a estimat el.

Reuters aminteşte că aliaţii occidentali concurează cu Rusia pentru influenţă diplomatică de când Rusia a început invazia în Ucraina, pe 24 februarie.

Cancelarul german a anunţat că Berlinul va găzdui pe 25 octombrie o conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei. Germania va ajuta guvernul de la Kiev cu „costul enorm al reconstrucţiei ţării”, a spus Scholz, potrivit Agerpres.

sursahttps://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-21-septembrie_888089.html

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.



Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.