Azi, în lume. Știrile zilei – 20 septembrie

Investitorii din sectorul agroalimentar riscă pierderi de 150 de miliarde de dolari din cauza schimbărilor climatice

Marile firme din sectorul agroalimentar ar putea pierde până la un sfert din valoarea lor de piaţă până în 2030, dacă nu se adaptează la noile politici guvernamentale şi noile comportamente ale consumatorilor care au legătură cu schimbările climatice, arată un raport publicat de promotorii campaniei „Cursa către Zero”(Race to Zero), informează Reuters.

Autorii acestui raport, care urmează să fie prezentat marţi, au analizat modul în care 40 mari companii, inclusiv producători agricoli şi retaileri de alimente, ar putea să evolueze conform unor diferite scenarii considerate cheie pentru reducerea emisiilor, precum cel în care guvernele ar impune un preţ pentru emisiile de carbon sau cel în care consumatorii şi-ar reducere consumul de carne.

Studiul, consultat de Reuters News, a ajuns la concluzia că valoarea de piaţă a acestor mari companii ar scădea, în medie, cu aproximativ 7% până în 2030, echivalentul unor pierderi de 150 de miliarde de dolari pentru investitori, dacă nu adoptă noi practici. În acelaşi timp, domenii de activitate precum carnea pe bază de plante sau refacerea pădurilor oferă aceloraşi companii noi oportunităţi de afaceri, subliniază autorii raportului.

Raportul nu menţionează numele companiilor vizate astfel încât să nu fie considerat un sfat de investiţii, a declarat un reprezentant al campaniei.

Susţinătorii arată că aceste concluzii arată importanţa precedentelor apeluri către investitori şi companii pentru a elimina materii prime legate de produse precum creşterea vitelor, ulei de palmier şi soia care contribuie la defrişări. Peste 100 de lideri din întreaga lume au promis anul trecut să oprească defrişările şi să inverseze despăduririle şi degradarea solului până la finele deceniului.

„Realitatea este simplă. Riscurile naturale devin rapid un factor integral din riscurile de investiţii”, a declarat Peter Harrison, director executiv la Schroders Plc.

Raportul este publicat de „Cursa către Zero”(Race to Zero), o campanie susţinută de ONU destinată să răspundă la schimbările climatice. Cercetătorii au utilizat datele furnizate de Vivid Economics, parte a firmei de consultanţă McKinsey & Co. Raportul urmează să fie publicat cu prilejul Climate Week, o serie de evenimente organizate la New York cu prilejul celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).

Pepsi a pus capăt producţiei în Rusia, la şase luni după ce a promis să facă acest lucru

Gigantul american PepsiCo a încetat să mai producă băuturile Pepsi, 7UP şi Mountain Dew în Rusia, la aproape şase luni după ce compania anunţa că îşi va suspenda vânzările şi producţia ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, transmite Reuters.

Anunţul celor de la Pepsi vine după ce jurnaliştii Reuters au vizitat mai multe zeci de supermarketuri şi magazine din Moscova şi alte oraşe din Rusia şi au descoperit doze şi sticle de Pepsi produse inclusiv în lunile iulie şi august la fabricile din Rusia.

Într-un comunicat de presă remis Reuters, PepsiCo a informat că a încetat să mai producă concentrate pentru PepsiCola, Mirinda, 7Up şi Mountain Dew în Rusia.

„Toate concentratele au fost ulterior epuizate în Rusia şi producţia a încetat”, a declarat un purtător de cuvânt de la PepsiCo la începutul acestei luni, în primele comentarii publice cu privire la acest subiect după ce la începutul lunii martie compania anunţa suspendarea producţiei, vânzărilor şi activităţilor promoţionale şi de publicitate în Rusia.

Purtătorul de cuvânt a precizat că decizia de încetare a producţiei este „în linie cu anunţul nostru din martie” dar nu a dorit să ofere alte detalii cu privire la vânzări.

Potrivit Reuters, continuarea producţiei până la această dată face ca băuturile PepsiCo să fie în continuare disponibile la Moscova şi până în extremul orient la Krasnoyarsk şi în Siberia. Proprietarul unei săli de sport din Moscova a dezvăluit că a făcut o comandă pentru Pepsi la mijlocul lunii august.

Occidentul nu a sancţionat vânzările de alimente şi băuturi în cadrul măsurilor sale destinate să pedepsească Rusia pentru acţiunile sale din Ucraina.

Însă, faptul că băuturile PepsiCo sunt în continuare disponibile în Rusia scoate în evidenţă complexitatea procesului de retragere. În 2021, Rusia a fost cea de-a treia mare piaţă pentru Pepsi, după SUA şi Mexic. PepsiCo a operat în Rusia timp de peste 60 de ani şi băuturile sale răcoritoare au fost unul din puţine produse occidentale permise în fosta URSS.

Ungaria spune că UE nu ar trebui să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat marţi că Uniunea Europeană nu ar trebui să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru că acestea nu ar face decât să adâncească actuala criză energetică şi să afecteze Europa, relatează Reuters.

„UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat transmis de Ministerul de Externe al Ungariei.

După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat fără îndoială Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

El a declarat de asemenea că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

„Indiferent dacă ne place sau nu în Europa, această opinie s-a dezvoltat în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a subliniat Szijjarto.

UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders,

„Trebuie să facem o presiune foarte puternică” asupra Ungariei, deoarece „putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune francez LCI.

Ungaria a blocat active ruseşti de „puţin peste 3.000 de euro”, a precizat el.

Premierul ungar naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin, iar această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse din Ucraina.

Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lunii august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare.

Guvernul Ungariei a înaintat în parlament primul proiect de lege anticorupţie pentru a evita pierderea de fonduri europene

Guvernul Ungariei a trimis luni în parlament primul dintr-o serie proiecte de lege anticorupţie în încercarea de a evita pierderea unor fonduri europene de miliarde de euro, relatează Reuters.

Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea unor fonduri de 7,5 miliarde de euro din cauza a ceea ce consideră a fi eşecul Ungariei de a combate corupţia şi de a respecta statul de drept.

Bruxellesul a stabilit de asemenea o serie de cerinţe pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească pentru a accesa finanţarea, inclusiv o nouă legislaţie, şi despre care Budapesta a spus că vor fi respectate.

Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a scris pe pagina sa de Facebook că a înaintat primul proiect de lege în parlament, în contextul în care guvernul „se va concentra pe pregătirea şi implementare angajamentelor (faţă de UE) în următoarele săptămâni şi luni”.

„Ungaria va putea intra în 2023 fără să piardă fonduri UE”, a precizat Judit Varga.

Proiectul de lege modifică legislaţia cu privire la cooperarea Ungariei cu biroul antifraudă al UE, OLAF, garantând că OLAF primeşte sprijin din partea reprezentanţilor autorităţii fiscale ungare în investigaţiile sale asupra proiectelor finanţate de UE şi obţine acces la date şi documente la faţa locului.

În plus, propunerea schimbă regulile privind fundaţiile de management al activelor statului, obligându-le explicit să lanseze licitaţii de achiziţii publice pentru proiecte şi să înăsprească regulile privind conflictul de interese în managementul lor.

Cazul Ungariei este primul în cadrul unui nou mecanism al UE menit a proteja mai bine statul de drept şi a combate corupţia în blocul comunitar.

Premierul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a avut dispute în mod repetat cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale despre care Comisia Europeană susţine că erodează democraţia.

SUA: Secretarul de stat Antony Blinken a făcut apel la o pace durabilă între Armenia şi Azerbaidjan

Secretarul de stat american Antony Blinken a cerut luni o pace durabilă între Armenia şi Azerbaidjan şi s-a declarat încurajat de absenţa luptelor în ultimele zile, după o escaladare a violenţelor care ameninţa un proces de pace fragil între cele două ţări din Caucaz, informează AFP.

„Suntem încurajaţi de faptul că luptele au încetat şi că nu au avut loc acte militare în ultimele zile”, a declarat şeful diplomaţiei americane în momentul în care i-a primit, la cererea sa şi pentru prima dată, pe omologul armean Ararat Mirzoian şi pe cel azer, Jeihun Bairamov.

Antony Blinken a spus că a discutat cu cei doi miniştri de externe, care s-au arătat dispuşi „să facă pace”.

„Există o cale către o pace durabilă care va rezolva disputele”, a spus el, pledând pentru o „diplomaţie activă”, „cea mai bună soluţie pentru toată lumea”.

Întâlnirea a avut loc într-un hotel din New York, în marja Adunării Generale a ONU. La sosire, şeful diplomaţiei azere a declarat că este „deschis pentru discuţii”.”Trebuie să lucrăm cu toţii pentru o pace durabilă”, a spus el. A denunţat, în acelaşi timp,”anumite provocări armene”.

Ciocnirile recente sunt cele mai intense după războiul din 2020 pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, soldat cu peste 6.500 de morţi şi care a determinat Erevanul să cedeze teritorii Azerbaidjanului, notează Agerpres.

sursa https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-20-septembrie_887945.html