Asociatia Magistratilor din Romania: DNA functioneaza netransparent! Legile Justitiei sunt necesare

Judecatorii si procurorii #rezistenti au fost o data in plus redusi la tacere in ceea ce priveste vaicarelile lor vizand modificarile aduse de Parlament la legile justitiei. De data aceasta, Asociatia Magistratilor din Romania – condusa dejudecatoarea Andreea Ciuca (foto 1), presedinta Curtii de Apel Targu Mures – a demontat joi, 23 mai 2019, acuzatiile cu care Forumul Judecatorilor din Romania – prezidat de judecatorul Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti(foto 2) – daduse fuga la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), legate de noile legi ale justitiei.


Mai precis, FJR a publicat pe 12 mai 2019 avizul emis pe 25 aprilie de catre CCJE cu privire la situatia sistemului judiciar din Romania. Avizul se bazeaza pe o serie de reclamatii ridicate de ONG-ul lui Dragos Calin cu privire la pretinse nereguli din noile legi ale justitiei.

Anume aceste reclamatii ale FJR au fost infirmate de catre AMR, in conditiile in care presedinta Andreea Ciuca si vicepresedinta Tribunalului Arges Mariana Varga (in calitate de membru al AMR) au participat, pe 9 si 10 mai 2019, la Conferinta anuala a Asociatiei Europene a Judecatorilor (AEJ), organizata la Copenhaga de catre Asociatia Judecatorilor din Danemarca.

Inca de la inceputul intrevederii, Asociatia Magistratilor din Romania s-a pronuntat pentru consultarea tuturor asociatiilor profesionale ale judecatorilor (nu doar a uneia dintre ele) si mai ales pentru verificarea veridicitatii acuzatiilor formulate de Forumul Judecatorilor.

Concret, Asociatia Magistratilor a desfiintat afirmatiile FJR cu privire la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, la precursoarea acesteia care functiona in cadrul DNA, precum si la mecanismul de revocare a membrilor CSM. In acest context, AMR a subliniat transparenta si rigoarea aduse de catre SIIJ in sistemul judiciar, in conditiile in care organizarea, functionarea si numirea procurorilor sectiei speciale sunt reglementate strict de lege, rolul principal avandu-l Consiliul Superior al Magistraturii, iar nu procurorul-sef al DNA, cum in mod netransparent se intampla pe vremea Laurei Kovesi.

De asemenea, AMR a contrazis alegatiile FJR legate de posibilitatea revocarii oricarui membru CSM si a atras atentia ca independenta justitiei trebuie asumata in mod real, zilnic, de catre judecatori si procurori, prin activitatea pe care acestia o deruleaza.

Prezentam comunicatul complet al Asociatiei Magistratilor din Romania:

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a participat, in 9-10 mai 2019, prin doi judecatori, presedinte si un membru – d-na vicepresedinte a Tribunalului Arges, la Conferinta anuala a Asociatiei Europene a Judecatorilor (AEJ), organizata la Copenhaga, de Asociatia Judecatorilor din Danemarca.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) este membra a Asociatiei Europene a Judecatorilor (AEJ) din anul 1994 – AEJ constituind grupul regional cel mai mare al Uniunii Internationale a Magistratilor –, prin participarea la activitatile acesteia si prin atitudinea pro-activa, AMR aducandu-si, in masura competentelor statutare, contributia inclusiv la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Legatura cu Asociatia Europeana a Judecatorilor (AEJ) este la fel de importanta pentru AMR si in prezent, prin raportare la modalitatea deschisa, dar ferma in care AEJ abordeaza problemele, analizeaza aspectele ce ii sunt aduse la cunostinta si intelege sa sprijine asociatiile membre in apararea statutului judecatorilor, in promovarea si respectarea independentei judecatorului. Participarea Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) la Conferinta de la Copenhaga are si semnificatia confirmarii dialogului pe care asociatia il intretine, potrivit scopului inscris in art. 5 din Statut, pentru reprezentarea intereselor magistratilor in raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international.

La Conferinta au participat reprezentanti ai asociatiilor profesionale ale judecatorilor din 40 de tari europene, presedintele in functie si ex-presedintele Uniunii Internationale a Magistratilor (UIM), presedintele Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), reprezentanta Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Unul dintre subiectele Conferintei l-a reprezentat dezbaterea „Politica si instantele judecatoresti – o relatie in schimbare?”, dar tema prezenta constant in discursuri si discutii a fost independenta justitiei, independenta judecatorului.

In prezentarea domniei sale, Presedintele Asociatiei Europene a Judecatorilor, Jose Igreja Matos, a cuprins problemele cu care se confrunta justitia in tarile europene, din aceasta perspectiva, dand o semnificatie aparte aspectelor care ne preocupa, in calitate de magistrati, si aratand, in mod inspirat, punctele nevralgice, precum si posibilele cai spre solutii. In acest context, domnul Presedinte a facut referire si la imixtiunea serviciilor secrete de informatii in actul de justitie, in Romania.

AMR precizeaza ca, anterior Conferintei, a trimis Grupului de lucru privind situatia tarilor membre, din cadrul AEJ, lucrari detaliate referitoare la modificarile aduse Legilor Justitiei, cu referiri concret argumentate – usor de verificat ca veridicitate – atat la efectele pozitive, cat si la cele negative ale acestor modificari, punctand si asupra protocoalelor incheiate cu serviciile secrete de informatii, respectiv asupra imixtiunii nelegale a acestora in procedurile penale.

Din perspectiva independentei judecatorului, s-a prezentat/analizat, conform ordinii de zi, situatia din Turcia, Polonia, Ungaria.

In ce priveste punctul de pe ordinea de zi vizand informatiile referitoare la situatia tarilor membre, AMR arata ca, in ordine alfabetica, au prezentat asemenea informatii asociatiile membre din urmatoarele tari: Azerbaidjan, Armenia, Bulgaria, Grecia, Islanda, Olanda, Romania.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a prezentat, prin presedinte, procesul legislativ vizand modificarea Legilor Justitiei – Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea privind organizarea judiciara si Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii –, aratand ca AMR nu a intors spatele dialogului cu CSM sau cu celelalte puteri ale statului. De altfel, refuzul unui asemenea dialog nu ar fi fost in concordanta cu atitudinea pro-activa pe care AEJ o recomanda membrilor. AMR a subliniat faptul ca, astfel cum se poate observa din actele depuse la CSM si la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, respectiv din dezbaterile acestei Comisii, deschiderea la dialog nu a implicat un acord „orb” fata de propunerile facute cu privire la modificarea Legilor Justitiei, o reactie de „yes-man”. Deschiderea la dialog a insemnat expunerea, cu argumente clare, atat a elementelor pozitive, de acceptat pentru sistemul judiciar si pentru magistrati, cuprinse in formele succesive ale Proiectului de modificare a celor 3 Legi ale Justitiei, cat si critica evidenta a propunerilor cu efecte negative.

AMR a prezentat cateva dintre reusitele semnificative ale participarii la dezbaterile Comisiei speciale, mentionand, de exemplu: ministrul justitiei nu mai este titular al actiunii disciplinare (imprejurarea ca poate „sesiza” Inspectia Judiciara, pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori, neconferindu-i calitatea de titular al actiunii disciplinare, cum exista anterior modificarii art. 44 din Legea nr. 317/2004); s-a eliminat propunerea privind trecerea Inspectiei Judiciare sub autoritatea executivului, adica a ministrului justitiei.

De asemenea, AMR a subliniat faptul ca, in pofida eforturilor constante pe care le-a facut, exista si in prezent texte de lege, adoptate ca urmare a acestui proces legislativ, care nu corespund drepturilor si intereselor magistratilor, prin raportare la necesitatea asigurarii si respectarii independentei justitiei, principiu ce nu poate fi negociat – in acest sens, AMR urmeaza sa trimita catre AEJ actualizarea situatiei cu privire la raspunderea materiala a magistratilor, acest domeniu fiind unul esential prin raportare la necesitatea excluderii factorilor de presiune asupra independentei judecatorilor.

AMR a aratat erorile/aspectele nereale continute in ultimul aviz al CCJE, din aprilie 2019, prezentand in mod punctual si comparat – prin raportare la ceea ce s-a retinut in aviz si ceea ce exista, in realitate, in textele de lege -, aspectele lipsite de acuratete. Totodata, AMR a solicitat, in mod expres si firesc, ca atunci cand se pune problema analizarii unor aspecte ce tin de sistemul de justitie din Romania, la solicitarea unei asociatii profesionale a judecatorilor, sa se ceara si punctul de vedere al celorlalte asociatii profesionale ale judecatorilor si, foarte important, sa se verifice daca ceea ce se scrie ori se spune corespunde realitatii. Aceasta pentru ca, de pilda, in aviz si in prezentarea reprezentantei OSCE s-a facut referire, cu titlu negativ, la existenta in lege a posibilitatii de revocare a membrilor CSM pentru retragerea increderii. Or, respectivele texte au fost abrogate in luna octombrie 2018 (prin OUG nr. 92/2018). S-a facut referire si la faptul ca infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) constituie o „actiune unica” in sistemul nostru de justitie. Or, prin Ordinul procurorului sef al DNA nr. 10/31.01.2014 a fost infiintat „Serviciul de combatere a coruptiei in justitie“, ce avea competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie savarsite de catre judecatori si procurori, acest serviciu fiind evidentiat si in Regulamentului de ordine interioara al DNA. Procurorii erau repartizati la „Serviciul de combatere a coruptiei in justitie” pe criterii netransparente, de catre procurorul-sef al DNA, acesta fiind cel care propunea si procurorul-sef al serviciului. Mai mult, legea permitea numirea in cadrul DNA a unor procurori cu o vechime mica in magistratura, cu grad de parchet de pe langa judecatorie, pe baza unui interviu tinut in fata procurorului-sef al DNA si lipsit de transparenta.

Prin comparatie, SIIJ a fost infiintata in mod transparent, de vreme ce organizarea, functionarea si numirea procurorului sef, procurorului sef adjunct, procurorilor sunt prevazute de lege, nefiind lasate la dispozitia unui procuror sef, ci fiind direct implicat Plenul CSM. De altfel, rolul CSM in organizarea SIIJ si in numirea procurorilor a fost salutat de Comisia de la Venetia. Totodata, pentru a participa la concurs, procurorii trebuie sa aiba o vechime efectiva de 18 ani si grad de parchet de pe langa curtea de apel, diferenta fata de vechea reglementare fiind, asadar, evidenta.

In fine, AMR a punctat faptul ca nu este suficient ca independenta justitiei sa fie expres reglementata prin dispozitii legale, ci trebuie asumata, zi de zi, in indeplinirea atributiilor profesionale, de catre judecatori si procurori”.

Related posts

Leave a Comment

eighteen + 12 =