8 septembrie – Ziua Petrolistului

8 septembrie 2021  |  08:07  |  👁 308 Vizualizari


La 8 septembrie este marcată anual Ziua petrolistului, fiind desfăşurată sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor – întreg personalul din industria petrolului, a celor care lucrează în foraj, extracţie, prelucrarea şi cercetarea petrolului.

Ziua petrolistului este marcată începând cu anul 1990 din iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom.

Exploatarea petrolului în ţara noastră are o istorie îndelungată, primele atestări datând din secolul al doilea, potrivit Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră, www.ropepca.ro.

În 1856, la Ploieşti a avut loc punerea în funcţiune a primei rafinării la nivel mondial – Rafinăria Mehedinţeanu. Municipiul Ploieşti reuneşte cele mai importante rafinării de rafinare a ţiţeiului din ţară, precum şi instalaţii de prelucrare a materialelor chimice şi plastice. Rafinăria Petrobrazi SA este cea mai mare unitate de producţie şi distribuţie a ţiţeiului din România. Regăsim, deopotrivă, rafinăriile Petrotel-Lukoil, Rompetrol Vega Ploieşti şi Steaua Română din Câmpina. Rafinăria Vega Ploieşti este cea mai veche rafinărie funcţională din România (1905). La 18 noiembrie 1905 lucrările de construcţie ale rafinăriei au fost finalizate şi au fost demarate probele tehnologice pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor. Primul transport de produse petroliere a fost livrat la 13 februarie 1906. Iniţial a avut o capacitate de 200.000 de tone de ţiţei pe an. În 1908, inginerul Lazăr Edeleanu a dezvoltat un procedeu experimental care avea să fie brevetat ulterior la nivel naţional, în Statele Unite (1909) şi Austro-Ungaria (1910), pentru ca ulterior să fie aplicat şi în Franţa (la Rouen). În anii Primului Război Mondial, rafinăria avea o capacitate de 508.166 de tone, potrivit https://cciph.ro/ şi https://www.cjph.ro/.

Bucureştiul a devenit primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, fiind folosite 1.000 de lămpi cu gaz pe străzile capitalei. În ceea ce priveşte iluminatul public, Capitala a fost urmată de Iaşi, în 1858, de Craiova, în 1859, şi de Ploieşti, în 1860. Producţia de 275 de tone de ţiţei a fost obţinută în 18 localităţi din judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Bacău, ea ajungând la peste 3.000 de tone în 1862, când funcţionau 58 de unităţi dedicate prelucrării ţiţeiului. În 1894, România avea 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova.

România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină, în anul 1900, potrivit www.fppg.ro.

Dezvoltarea rapidă a industriei petroliere a generat înfiinţarea unor instituţii de profil pentru pregătirea personalului calificat. Astfel, în 1904, a fost fondată, la Câmpina, o şcoală pentru maiştri de foraj şi de rafinărie, iar în anul 1908, au fost deschise, la Ploieşti, atelierele Concordia pentru repararea şi fabricarea de utilaje petroliere.

În 1937, invenţiile şi premierele româneşti ale industriei de prelucrare a petrolului atrăgeau atenţia pe mapamond şi aveau să confirme implementarea lor în istoria exploatărilor petroliere. Una dintre aceste mari realizări aparţine societăţii „Creditul Minier”: în 1934, la Chiţorani (judeţul Prahova), s-a atins adâncimea de 3.300 metri, a doua din lume, după recordul de adâncime de 3.458 de metri înregistrat în California.

Inginerul Virgiliu Tacit a inventat „prevenitorul de erupţie”, iar inginerul Ion Basgan a brevetat în 1934 un procedeu de extracţie care îi poartă numele, folosit după 1944 în România şi în SUA.

Până în anul 1957 au apărut institute de cercetare şi proiectare pentru prospectarea, forajul, extracţia, transportul şi prelucrarea petrolului şi a gazelor, dar şi a echipamentelor respective, unul dintre exemplele edificatoare în acest sens fiind „Institutul de Petrol şi Gaze”, înfiinţat în 1948 la Bucureşti, care şi-a continuat activitatea în Ploieşti.

sursa: agerpress.ro

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.