Este Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunei Roșii. De la înființare și până azi, organizaţia a devenit principalul mijloc de intervenție umanitară peste tot în lume. Și în această perioadă Crucea Roșie este tot în linia întâi. De la începutul crizei provocate de noul coronavirus peste 2000 de voluntarii și angajați ai Crucii Roșii România au fost permanent în linia întâi pentru a oferi asistență umanitară și servicii socio-medicale
Umanitatea, Imparțialitatea, Neutralitatea, Independenţa, Voluntariatul, Unitatea și Universalitatea sunt principiile care stau la baza deciziilor și acțiunilor Crucii Roşii.
Este ziua în care membrii Crucii Roşii aduc în atenţia publicului necesitatea asistenţei medicale, eroii locali, cei 11,7 milioane de voluntari, dar şi diversele organizaţii care depun eforturi în protejarea vieţii, precum şi necesitatea donării de sânge şi strângerea de fonduri şi donaţii.
„Nu ar fi oare posibil ca pe timp de pace să se înfiinţeze societăţi care să ofere îngrijire răniţilor în timp de război, cu ajutorul voluntarilor zeloşi, devotaţi şi cu adevărat calificaţi?„
Aceasta a fost întrebarea pusă de omul de afaceri Henry Dunant, martor la chinul a 9.000 de răniţi din oraşul Castiglione, în timpul războiului de unificare din Italia, întrebare care a dus la înfiinţarea Crucii Roşii. Dunant a continuat să întrebe, de data aceasta autorităţile militare ale diferitelor state, dacă nu ar putea formula câteva principii internaţionale care să stea la baza societăţilor de ajutorare a răniţilor. Întrebarea sa nu a rămas fără răspuns şi în anul 1863 a fost înfiinţat Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR).
Tinerii şi copiii sunt sprijiniţi în implementarea acestor principii, prin promovarea sănătăţii, servicii în comunitate, schimburi internaţionale, informare şi diseminare privind rolurile şi responsabilităţile Crucii Roşii Române.
În 1863, la o Coferinţă a CICR, a fost adoptată crucea roşie pe fond alb, propusă de Henry Dunant ca simbol unitar al organizaţiei.
În 1876, în războiul din Balcani, persoane ce acordau primul ajutor au fost capturate şi omorâte de otomani. Explicaţia autorităţilor a fost sensibilitatea soldaţilor musulmani faţă de semnul Crucii Roşii şi au cerut permisiunea pentru folosirea unei alte embleme: semiluna roşie, adoptată în 1929.
Având în vedere că există țări în care nici crucea roșie, nici semiluna roșie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populația locală, în anul 2005, statele membre au adoptat un nou simbol de protecție — Cristalul (rombul) Roșu.
sursa: stiri.tvr.ro
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.