6 resurse pe care se concentrează piața muncii în viitor– la ce trebuie să se aștepte copiii de azi

A patra revoluție industrială este o perspectivă despre care multă lume vorbește. Dacă vă așteptați ca un subiect de acest tip să aibă loc doar în țări extrem de puternice economic, să știți că nu e așa. Preocuparea este mult mai răspândită, iar politicile naționale și internaționale vor suferi transformări în funcție de intensitatea cu care vor urmări rezultatele studiilor de impact comandate. Și nu în ultimul rând, societățile se vor schimba și ele.

Suport teoretic – cine și cum se preocupă

A patra revoluție industrială va avea pe termen lung un impact major asupra dinamicii profesionale. Societățile vor suferi schimbări majore în consecință. Multe țări deja au demarat procese de informare, învățare, asimilare și integrare a noilor concepte privind dinamica pieței muncii, pretențiile ei și raportul cu societatea.

Despre orașe smart cred că ați mai auzit. Acest concept face parte din viziunea despre viitor. Numeroase orașe importante din lume investesc sume enorme pentru a deveni smart. Nu este o fiță. Parametrii luați în considerare sunt mulți, importanți și evoluția lor costă mult. Și nu doar bani. Parametri ca infrastructură de transport, număr de universități în top 500, prezența școlilor de business, mobilitatea studenților, numărul de teatre, muzee și galerii de artă și multe altele sunt elemente esențiale luate în considerare.

Cei preocupați comandă studii. De exemplu grupul de țări BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) a comandat un studiu despre abilitățile ce trebuie dezvoltate pentru a preîntâmpina cu succes noua revoluție industrială. Cele 5 mari economii emergente ale lumii (da, China este încă o economie emergentă, chiar dacă este o forță) au publicat un asemenea studiu, realizat de Roland Berger, o super-putere în materie de consultanță.

Unde este România – periferia lumii, sau parte din schimbare?

Dacă sunteți sceptici în ceea ce privește evoluția lucrurilor pe plaiurile autohtone, gândiți-vă că orașul Cluj-Napoca deja a obținut fonduri pentru căutarea unor programe de studiu și adaptare în vederea unei treceri cât mai ușoare la noile provocări de pe piața muncii. Cu alte cuvinte, se întâmplă. Nu avem dimensiunile Rusiei, populația Chinei sau provocările etnice ale Africii de Sud. O simplă accelerare a procesului de dezvoltare ar schimba peisajul românesc într-un timp extrem de rezonabil. Dar asta depinde de noi, ce dorim și dacă suntem dispuși să facem parte activă din schimbare.

România trece printr-un proces de schimbare de paradigmă. Nu credeți? În curând cei care accesează informații online, sunt prezenți pe rețele de socializare, care citesc cărți de business, psihologie, dezvoltare personală și care investesc în cursuri care n-au legătură cu școala, vor deveni majoritari. Dispoziția lor de a lua contact cu schimbarea este mult mai mare. Copiii de azi vor da ritmul schimbării. Cum o vor face, depinde de cât de pregătiți sunt pentru asta.

Cele 6 resurse și cele care stau în spatele lor

Când vedeți titluri și subtitluri care conțin elemente cantitative, asta nu înseamnă că ce conține clasamentul sunt singurele poziții existente. Un top 10 nu prevede exclusivitatea a 10 ocupanți. Înseamnă că există și locul 11, 12 sau 185, în funcție de numărul de participanți luați în calcul.

Atât studiul realizat de Roland Berger pentru cele 5 mari țări cu economie emergentă (BRICS), cât și altele de acest tip scot în evidență câteva arii de interes crescut în materie de abilități, resurse și calificări în perspectiva pieței muncii de mâine. Iată cele 6 resurse:

  • Cunoștințe de bază în domeniul IT;
  • Abilitatea de a interacționa și a lucra cu calculatoare, tablete și utilaje inteligente, precum roboții;
  • Capacitatea de a înțelege modul de funcționare a comunicării dintre diversele dispozitive inteligente, cunoștințe minime de securitate în domeniul IT și protecția datelor;
  • Abilitatea de a capta și procesa informații generate de mașinile inteligente;
  • Capacitatea de a înțelege informațiile grafice și abilitatea de a lua decizii ținând cont de datele culese;
  • Cunoștințe primare de statistică

Cele 6 resurse sunt foarte specifice. Ele sunt împărțite de specialiști în două mari categorii: cunoștințe în domeniul IT&C (primele 3 din listă) și abilități de lucru cu date (ultimele 3 din listă).

Așadar, modul cum funcționează tehnologia, ce poate genera ea și în ce fel ne poate ajuta reprezintă un pilon de bază pentru viitor. De aici apare și noțiunea de utilizare responsabilă a tehnologiei, un termen prea rar rostit când e vorba de interacțiunea copiilor cu aceasta. Când oamenii au inventat avioanele, în timp au reglementat și culoarele de zbor. Avioanele nu zboară pe cer care cum are chef. Cam așa și cu tehnologia.

Ce se află în spatele acestor resurse – 8 zone de interes care sprijină dezvoltarea resurselor importante

Cum spuneam, clasamentul nu exclude alte resurse și arii de dezvoltare față de care un om trebuie să-și exprime interesul. În sprijinul celor șase resurse vin altele, împărțite la rândul lor în 2 categorii: know-how tehnologic și abilități personale. Din cele 8 listate, primele 3 fac parte din prima categorie, restul din ce-a de-a doua.

  • cunoștințe generice despre tehnologie în sferă interdisciplinară;
  • noțiuni concrete (specializate) despre procese de producție și mecanismele acestora (indiferent dacă vorbim de producție de materiale sau creare de servicii);
  • know-how în ceea ce privește posibilitatea programării sistemelor tehnologice de a efectua activități de mentenanță, control și altele de acest tip;
  • adaptabilitate și disponibilitatea de a opera schimbări (în viață);
  • abilitatea de a lua decizii;
  • lucrul în echipă;
  • abilități de comunicare;
  • mod de gândire orientat spre schimbare și învățare constantă pe întreg parcursul vieții.

Înainte să închei, aș puncta câteva lucruri. Economiile emergente au nevoie enormă de specialiști. De oameni care să știe să lucreze cu tehnologie și de persoane deschise la schimbare. Gândirea critică și creativitatea reprezintă temelia pentru capacitățile de schimbare, disponibilitatea la adaptare și adoptarea unei noi paradigme.

Mulți români consideră, conform interpretării statisticilor, că odată terminate studiile (oricare ar fi nivelul atins) procesul de educare a luat sfârșit. Raportat la Uniunea Europeană, avem cel mai mic procent de persoane adulte, de peste 25 de ani, care mai investește în cursuri de pregătire, indiferent de forma lor. S-au dus vremurile alergatului după diplome. În piață sunt căutați oameni care știu să facă ceva, dar mai ales oameni care știu să învețe, oameni cu abilități care pot fi lucrate, antrenate, cizelate și utilizate în activități complexe.

Fiți partenerii copiilor voștri. Sărbătoriți capacitatea naturală a copiilor de a fi curioși și jucăuși

Discrepanța dintre ceea ce oferă școala românească azi și nevoile apărute este evidentă. Ar trebui măcar să-i învețe pe copii cum să învețe (cazurile fericite sunt izolate). Ea nu se va schimba prea curând. O reformă de-o asemenea amploare durează mult, chiar dacă ar începe azi.

Așadar, fiți cei mai buni parteneri ai copiilor voștri. Încurajați-le creativitatea. Răspundeți la întrebări. Puneți întrebări. Procesul în sine de comunicare este mai important ca orice. Învățați-i să se cunoască, să se descopere, să experimenteze. Faceți asta împreună. Veți ține pasul nu doar cu vremurile, ci și cu emoțiile. Va fi esențial să fiți împreună dispuși să formați o echipă la orice oră. Va fi nevoie de voi atât cât îi veți învăța că sunteți dispuși s-o faceți. Activ.

Succes!

Sursa: tikaboo.ro

Related posts

Leave a Comment

8 + 13 =