Volumul ”Domeniul Cantacuzino Floreşti. Despre trecut, prezent şi viitor” a fost lansat la Sala Cantacuzină a Muzeului Naţional George Enescu

Irina Bossy-Ghica, strănepoata lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, cel care ne-a lăsat moştenire trei palate – Palatul Cantacuzino pe de Calea Victoriei, Castelul de la Zamora din Buşteni şi castelul de la Floreşti, a mărturisit, joi seară, la evenimentul de lansare al volumului “Domeniul Cantacuzino Floreşti. Despre trecut, prezent şi viitor”, că înaintaşul său a vrut să transmită un mesaj politic Europei, faptul că România este egala celor mai importante ţări ale continentului.
“România este egala celor mai mari ţări din Europa şi nu avem de ce să ne fie ruşine. Avem aceleaşi valori, avem aceleaşi bogăţii, avem aceeaşi putere economică”, a mărturisit moştenitoarea domeniului de la Floreşti.
“În acelaşi an în care a terminat castelul de la Zamora, la 79 de ani, Grigore Gheorghe Cantacuzino se apucă de al treilea, la Floreşti, pe malul Prahovei. Acea moşie din Prahova era cuibul Cantacuzinilor de 300 de ani, acum e de 400 de ani. A vrut să arate clar că după 300 de ani de existenţă a acestei familii în România, iată unde am ajuns. Suntem egalii nu numai ai Franţei, dar ai întregii Europe, fiindcă nu ne este ruşine să avem şi noi un Mic Trianon”, a precizat Irina Bossy-Ghica.
Arhitectura impresionantă a construcţiilor ne-a lăsat moştenire un Mic Trianon.
“Modelul este al Marelui Trianon, şi colonada, dar şi forma în cub, dar, sigur, dimensiunile sunt mai degrabă apropiate de Micul Trianon, care este un pătrat perfect cu latura de 23 de metri, pe când Palatul de la Floreşti, care a fost numit şi el Micul Trianon, are nişte dimensiuni de 33 de metri pe 43 de metri”, a povestit Irina Bossy-Ghica.
Ea şi-ar fi dorit ca lansarea cărţii să fie întârziată cu o lună şi jumătate, până pe 23 martie, zi în care s-ar fi împlinit 103 ani de la moartea înaintaşului ei.
Arhitectul Alexandru Beldiman, directorul editurii Simetria, a spus că “rezilienţa extraordinară a acestui spaţiu în faţa tuturor evenimentelor care au convers spre distrugerea sa anunţată parcă de premonitoriul motto al Cantacuzinilor impune un adânc respect şi invită la reflecţie”.
Volumul ”Domeniul Cantacuzino Floreşti. Despre trecut, prezent şi viitor” a fost lansat, joi, la Sala Cantacuzină a Muzeului Naţional George Enescu, în prezenţa autorilor.
Volumul prezintă o scurtă poveste ilustrată a Domeniului Cantacuzino de la Floreşti şi a celor mai importante componente ale sale. El se bazează pe o trecere în revistă a istoriei şi a personalităţii lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, principalul comanditar al celor mai cunoscute obiective de arhitectură de pe domeniul prahovean – Biserica Sf. Treime, pavilioanele, Turnul de apă şi Palatul „Micul Trianon“.
Urmează apoi o “preumblare ilustrată” prin vechiul parc al domeniului, care se încheie cu o poveste a prezentului şi o viziune proiectată astăzi, pentru viitor.
Fiecare capitol al acestui volum abordează un subiect distinct şi este redactat de specialişti din domenii precum istorie, istoria artei, arhitectură şi peisagism.
Primele capitole se bazează pe un studiu istoric şi pe o amplă cercetare a arhivelor care fac referire la familia Cantacuzino, la modul general, şi la domeniul de la Floreşti, în mod special.
“Patrimoniul reprezintă identitatea şi trecutul unei naţiuni, fără de care nu poate exista un viitor. Nu întâmplător am ales titlul acestei cărţi – Domeniul Cantacuzino Floreşti. Despre trecut, prezent şi viitor. Într-adevăr, ca să-l cităm pe filosoful american Lawrence Becker, “trecutul este un ecran pe care fiecare generaţie îşi proiectează viziunea viitorului“. Viziunea lui G. G. Cantacuzino, ale cărui rădăcini erau adânc înfipte în trecutul ţării, dar şi al Europei creştine, era aceea a unei Românii care putea sta în rând cu Franţa în concertul naţiunilor europene, prin bogăţiile ei, prin artiştii ei, prin valorile pe care le împărtăşea cu celelalte ţări din Occident”, spune în prefaţa volumului Irina Bossy-Ghica.
Autorii sunt: Delia Bălăican (istoric, Biblioteca Academiei Române), Carmen Tănăsoiu (istoric, Muzeul Naţional de Artă al României), Mihaela Criticos (arhitect, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”), Alexandru Mexi (peisagist, Institutul Naţional al Patrimoniului) – coordonator volum, Matei Bogoescu (arhitect, 4B Arhitectura), Pierre Bortnowski (arhitect, Artis Peritia), Ioana Tudora (arhitect, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti), Mariana Niţu (peisagist, Fundaţia Cantacuzino Floreşti) şi Oana Pîrvu (peisagist, Asociaţia Peisagiştilor din România-Filiala Bucureşti).

 

Related posts

Leave a Comment