Nouă românce care au reușit să schimbe lumea

Ne mândrim deseori cu faptul că româncele sunt cele mai frumoase femei din lume. Acesta este un adevăr care nu poate fi contestat și este un motiv de mândrie națională. Totuși, nu doar frumusețea caracterizează o femeie. Sunt românce care au reușit să se impună și chiar să schimbe lumea, mai mult decât bărbații.

Ne mândrim cu ele fiindcă au purtat cu cinste imaginea țării noastre peste hotare și au influențat generații de-a rândul prin performanțele lor.

Contribuția româncelor la dezvoltarea umanității este fără tăgadă. Iată câteva dintre numele pe care le-a dat România și care au scris oparte importantă  din istoria lumii. Unele sunt cunoscute, însă multe dintre acestea sunt mai puțin știute de către publicul larg.

 

Maria Virginia Andreescu Haret (1894 – 1962) – prima femeie arhitect din lume

A fost nepoata pictorului Ion Andreescu și a fost căsătorită cu fiul lui Spiru Haret. Maria a fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. la 18 ani a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură. Între cele două razboaie mondiale, a reprezentat România la congresele internaționale de arhitectură. Dintre proiectele sale fac parte clădirea Colegiului Dimitrie Cantemir (București), Colegiul Gheorghe Șincai, latura administrativă a Aeroportului Băneasa, Biserica Ortodoxă Ghencea și  numeroase blocuri de pe Calea Victoriei.

 

Smaranda Brăescu (1897 – 1948), prima femeie parașutist cu brevet din România

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist cu brevet şi a treia aviatoare a României. Aceste onorabile elemente de statistică pălesc însă în faţa faptului că, la 19 mai 1932, ea a doborât, la modul absolut (feminin şi masculin), recordul mondial la saltul cu paraşuta.

Între anii 1924 – 1928 a absolvit cursurile Academia de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică, iar la 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

La 2 octombrie 1931 câștigă titlul European  la parașutism în urma unui salt de la 6.000 de metri, depășind și recordul american de 5.384 metri. În urma acestui success a fost decorate cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplane de tip Pevuez si un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul recurd de traversarea Mării Mediterane în 6 ore si 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În același an 1932, la 19 mai devine campioana mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7.400 de metri, cu durată de 25 de minute, acest record fiind depășiit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington.

 

Ana Aslan (1897 – 1988), savanta care a învins bătrânețea

Nascută la Brăila în anul 1897, Ana Aslan se înscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti în anul 1915, pentru ca mai apoi să devină o pionieră în studiul gerontologiei. În anul 1949 și-a început cariera în acest domeniu iar în anul 1951 ea a devenit directorul Primului Institut de Gerontologie din lume.  Un an mai târziu a inventat formula Gerovital H3, brevetată în 30 de țări. Produsele sale au ajuns cunoscute în întreaga lume, fiind folosite chiar de Charles de Gaulle, J.F. Kennedy, Indira Ghandi, Tito, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin și Salvador Dali. Metodele de tratament și medicamentele brevetate de savantă aduceau statului român un profit de 17 milioane de dolari pe an.

Un Lucru mai puțin cunoscut este că, desi pasionată de aviație, alege medicina și intră în greva foamei pentru a-și convinge familia să o lase să se înscrie la facultate.

Cecilia Cuțescu-Sorck (1879 – 1969), prima femeie profesor din Europa

Cecilia Cuțescu, născută la Râul Vadului, în Comuna Câineni la 14 martie 1879, fiica lui Ion si Natalia Brăneanu, a fost adoptată de bunicii materni, de la care preia numele de familie Cuțescu. Pentru a urma cursurile Școlii Centrale de Fete, se mută împreună cu bunicii la București. În timpul școlii își dezvoltă pasiunea pentru artă și în 1897 pleacă la München pentru a studia la Damenakademie, iar în 1899 se mută la Paris pentru a studia la Académie Julien. În aceasta perioadă expune în România și în Franța la Salonul de Toamnă, iar în 1906 are prima expoziție personală la Galerie Hessèle pe Rue Lafitte. În cele din urmă, la București, este acceptată în gruparea “Tinerimea artistică”. Lucrările sale au fost expuse alături de cele ale lui Constantin Brâncuși.

Reîntoarsă în România, se dedică artelor decorative și picturii murale monumentale. „În 1916 devine profesoară la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa.

Vera Atkins (1908 – 2000), Prima femeie spion

A fost una dintre figurile importante ale serviciilor special britanice, cea mai importantă femeie spion din al doilea război mondial.

Femeia care a devenit cel mai important spion din cel de-al Doilea Război Mondial s-a născut în Galaţi, pe 16 iunie 1908 şi a emigrat în Marea Britanie în 1933, tânjind după viaţa sofisticată din Londra.

Vera era foarte tânără când a fost recrutată de serviciile de informaţii britanice. În acea perioadă frecventa înalta societate bucureşteană şi devenise o apropiată a ambasadorului german Friedrich Werner von der Schulenburg. Petru a-şi ascunde originea evreiască, Vera şi-a schimbat numele, iar după stabilirea în Marea Britanie a participat la numeroase misiuni secrete, în care s-a remarcat prin curaj şi inteligenţă. A avut o ascensiune rapidă, ajungând în fruntea SOE, Serviciul de Operaţiuni Speciale creat de Winston Churchill.

Şi astăzi, serviciile secrete au drept model experienţa de viaţă a româncei care a schimbat lumea. Existenţa sa, mai palpitantă decât un film, a inspirat, se pare, celebrul personaj Moneypenny, frumoasa secretară a şefei agentului James Bond.

Irina Burnaia (1909 – 1997), prima femeie care a survolat Carpații

Teleormăneanca Irina Burnaia este prima femeie care a efectuat un zbor peste Carpaţi , prima femeie pilot acrobat din România şi prima femeie care a îndrăznit să efectueze zboruri internaţionale.  A fost femeia care a bătut recorduri într-un domeniu care părea destinat numai bărbaţilor.

A studat Ştiinţele Juridice şi a obţinut dreptul de a practica meseria de avocat intrând în Barou. Nimic nu anunţa ceea ce avea să devină, mai târziu , teleormăneanca. După primul zbor cu avionul, Irina Burnaia a ştiut însă că tot ceea ce vrea să facă este să piloteze avioane.

Burnaia a fost prima femeie din România care a surolat Carpaţii. A făcut-o cu un IAR 22 achiziţionat cu ajutor din partea statului Român. Avionul a fost construit la Braşov şi fiind prea nerăbdătoare pentru a aştepta la Bucureşti terminarea construcţiei, Irina şi-a petrecut zile întregi în uzină până când avionul a fost gata. Primul zbor cu acest avion a fost şi primul record. A efectuat un zbor  deasupra Vaii Prahovei si s-a indreptat spre Buzau, unde a aterizat pentru a-i saluta pe instructorii și elevii Şcolii de pilotaj de la Zilistea. A decolat iar pentru a survola Roșiorii de Vede şi a aterizat la Băneasa.

Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935), prima avocată din Europa și prima femeie cu doctorat în drept

A fost prima femeie avocat din Europa și prima femeie cu doctorat în drept la Universitatea Sorbona. Tatăl său, boierul Bilcescu și-ar fi dorit un băiat, însă ea a ținut să depășească prejudecățile vremurilor, ajungând la performanțe de neimaginat pentru o femeie.

Decanul Facultăţii de Drept din Bruxelles, Louis Frank, trimitea o epistolă Consiliului Avocaţilor din România, precizând că „România are onoarea de a fi introdus pentru prima dată o mare inovaţie în existenţa baroului“.

Surprinzător, poate, deşi avea în faţă o carieră plină de o potenţială strălucire, Sarmiza Bilcescu a ales să nu pledeze niciodată la bară. Fiindcă mentalităţile erau greu de schimbat, ea era mai mereu ocolită de clienţi, astfel că ea înţelege imediat că nu va putea profesa.

A urmat, în schimb, o carieră dedicată vieţii de familie, luptei pentru drepturile femeilor şi mai ales actelor de caritate.

 

Florica Maria Sas (1841 – 1916), prima femeie explorator

Florica Maria Sas, o româncă din secolul trecut care a ajuns din sclavă lady în societatea britanică, a trăit într-o viaţă cât alţii în zece. S-a născut la Aiud şi la doar şapte ani a rămas orfană, asistând la uciderea familiei sale. A fost adoptată de o familie de negustori și vândută la 17 ani ca sclavă într-un harem din Imperiul Otoman, a fost salvată de un explorator britanic care a luat-o de nevastă şi a transformat-o într-o doamnă.

Împreună merg în numeroase călătorii pe care ea le organizează logistic. Îi este de ajutor soțului ei și pentru cunoștințele în domeniul medical, precum și prin cele șapte limbi străine pe care le cunoaște. Cuplul descoperă Lacul Albert din Africa, performanță care o face acceptată în high-life-ul londonez al vremii.

 

Sofia Ionescu – Ogrezeanu (1920 – 2008), prima femeie neurochirurg din lume

Supranumită ”doamna neurochirurgiei românești”, Sofia Ionescu – Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operație făcută în al doilea Război Mondial, recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. La 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume

 

 

 

 

Related posts

Leave a Comment